Cu un deficit de 7 – 7,2%, greu de atins în contextul crizei sanitare și economice de anul trecut, prim-ministrul Florin Cîțu este în găleată, la propriu și la figurat. Guvernul a cheltuit și a tot cheltuit anul trecut, inclusiv bani pe care nu îi avea de fapt, dar în schimb nu a luat nici o măsură pentru reducerea aparatului de stat și eficientizarea muncii bugetarilor. Toate acestea s-ar fi putut realiza destul de ușor dacă ar fi demarat măcar procesul de digitalizare al instituțiilor publice, dar guvernanții s-au limitat la a împrumuta bani cu nemiluita, la a-i cheltui fără număr, iar acum dau din colț în colț, pentru că nu știu cum să scoată la lumină proiectul de buget. Proiect care se anunță încă de pe acum unul exploziv, tocmai prin faptul că găinile din cotețul guvernamental sunt multe, colorate și cu diverse opțiuni politice, iar acum se constată la „ferma animalelor” că nu au, de fapt, ce boabe să împartă. Pentru 2021, guvernul îşi construieşte bugetul pe un produs intern brut de 1.117 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 7% în termeni nominali faţă de PIB-ul de 1.040 miliarde de lei din 2020.

Vicepremierul Dan Barna a anunțat că obiectivul Guvernului este să prevadă un deficit de 7% – 7,2%. În această situație, este clar că bugetul nu va putea fi adoptat decât cel mai devreme în martie, lucru care va pune din nou jar pe foc pentru miniștri și administrațiile locale din teritoriu. Bani sunt puțini, iar politicienii încă nu s-au atins de nici un fir de păr al sinecuriștilor de la stat. Nici până acum nu știm numărul exact al bugetarilor și ce cheltuieli se fac, mai precis, pentru salariile acestora. România a trecut de mult de stadiul în care se cerea o reformă administrativă, „boala” evoluează, și acum am avea nevoie de o adevărată revoluție administrativă, dacă vrem să mai salvăm ce se poate. Numai cu o birocrație redusă la maximum, responsabilă și strict specializată, selectată pe criterii de performanță și eficiență țara se mai poate normaliza. Fără ea, cu cârpeli și haos administrativ, cu un bugetar care muncește la patru sau cinci piloși dezastrul care se manifestă deocamdată vizibil în sistemul sanitar se va generaliza.

În acest moment, singura soluție este eficientizarea instituțiilor și companiilor de stat, lucru pe care Florin Cîțu l-a anunțat deja, rămâne de văzut dacă va avea și curajul să îl facă. Practic, actualul guvern se zbate în „Patul lui Procust”, având de gestionat resurse foarte limitate, și sub presiune maximă. Intervenția statului nu poate însemna altceva decât reduceri de bugete la diferite ministere și instituții și, posibil, tăieri de poziții în organigramele din sectorul bugetar. Cu atât mai mult cu cât combaterea evaziunii fiscale nu trece de stadiul de slogan. De exemplu, România pierde anual miliarde de euro numai din cauza contrabandei, dar este incapabilă să aibă măcar scanere active în punctele de graniță.

Anul trecut statul român a cheltuit, potrivit datelor oficiale, cu aproape 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, iar ținta de deficit de 7, cel mult 7,2% din PIB este sinonimă cu tăieri și redimensionări de cheltuieli. Peste toate acestea se adaugă monitorizarea Comisiei Europene, care a avertizat deja că datoria publică ar putea scăpa de sub control. România este încă din primăvara anului trecut în procedură de deficit excesiv, astfel încât și spațiul de negociere cu executivul comunitar este destul de îngust. Din păcate fondurile europene nu vor veni la timp, dacă vor veni și, din nou, singura șansă să fie respectată ținta de deficit sunt împrumuturile, în condițiile în care continuăm să avem o economie nesusținută guvernamental și, prin urmare, ineficientă. În aceste condiții, cei care încă se mai gândesc la majorarea pensiilor și salariilor pot sta liniștiți: în acest an va fi o mare performanță dacă nu se vor tăia sau impozita aceste venituri. De măriri, nici vorbă!