La Costeşti, cu bani alocaţi din bugetul local, în zona Trovanţilor se amenajează un loc de popas. Scopul zonei respective este de realizare a unui punct care să vină în sprijinul turiştilor aflaţi în zonă, cu standuri de prezentare, cu produse tradiţionale şi de artizanat specifice zonei, menite să promoveze imaginea Costeştului, menţionează primarul. Aici se vor oferi turiştilor materiale de promovare şi informare, hărţi, pliante, broşuri şi orice informaţii privind zona turistică a localităţii Costeşti. „Lucrăm deja în zona respectivă. Scopul este să atragem turiştii. Se face gardul, se pun pavele, se vor amenaja grupurile sanitare şi 7 standuri pentru început. Inclusiv iluminatul stradal este îmbunătăţit, în zona respectivă. Va fi cu totul şi cu totul altceva. Localitatea Costeşti este extraordinar de frumoasă, un adevărat „colţ de rai”. Avem istorie, avem un cadru turistic impresionant, unic, avem ce arăta lumii. În acest sens am în plan promovarea localităţii şi anul acesta. O dată cu amenajarea acestei zone de popas de la Muzeul Trovanţilor voi încuraja comunitatea să îşi promoveze produsele şi lucrurile făcute de mâna. Voi face hărţi cu pensiunile şi zonele istorice ale localităţii care se vor găsi în punctele cheie din comună. Pentru noi este foarte importantă şi amenajarea drumurilor. Pentru DJ646 aşteptăm cu sufletul la gură lucrările de asfaltare”, a precizat primarul localităţii Costeşti, Toma Peştereanu.

Trovanţii de la Costeşti au forme diferite, uneori cu totul bizare

Considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase zone ale ţării, localitatea Costeşti este un adevărat paradis pentru iubitorii de natură. Este locul unde domneşte o atmosferă rustică, iar satele pot fi considerate o adevărată oază de relaxare. Călătorul va regăsi această aşezare pitorească în zona muntoasă de la poalele Muntelui Arnota, într-un un spaţiu geografic marcat de o istorie îndelungată.

Aspectul de cetate îl dă nu numai semeţul munte Arnota, ci şi prezenţa, la capătul culoarului, a carierei de nisip Costeşti, devenită între timp Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti.

Aici se găsesc în straturi de nisip elemente cu aspect rulat, de forme diferite, unele sferice, altele în formă de păpuşi, uneori cu totul bizare.

Aceste formaţiuni au apărut datorită faptului că locul unde se află astăzi Rezervaţia Naturală a Trovanţilor Costeşti era acoperit cândva de fosta Mare Sarmatică. În prezentarea localităţii aflăm că „în Costeşti au fost găsite trei vertebre de balenă care trăiau în apele fostei Mări Sarmatice, aflate în prezent la Muzeul Grigore Antipa din Bucureşti”.

În munţi stau ascunse şi peşteri săpate în rocile calcaroase

Cea mai importantă dintre ele este Peştera lui Grigorie Decapolitul, cunoscută şi sub numele de Peştera Liliecilor. În această peşteră se află două bisericuţe rupestre. Despre aceste locuri, pe care le-a vizitat la începutul secolului al XIX-lea, Alexandru Vlahuţă, autorul cărţii „România pitorească” spunea că „reprezintă unul dintre cele mai frumoase ţinuturi ale ţării”.

Admirând pentru prima dată împrejurimile Bistriţei, Alexandru Vlahuţă spune: „Valea se deschide, codrii se trag la o parte şi o privelişte neaşteptată, negrăit de mândră, se înalţă ochilor (…) Pe malul drept al Bistriţei s-aşterne o poiană de toată frumuseţea”. Despre Cheile Bistriţei el vorbea ca despre „lumea prăpăstiilor şi a vâltorilor”.