În această perioadă, la Creţeni se fac demersuri pentru întocmirea documentaţiei proiectului de extindere la reţeaua de canalizare. În acest sens se întocmesc studiile de fezabilitate pentru tronsonul care cuprinde drumul naţional Drăgăşani – Târgu Jiu pe o lungime de 2,5 kilometri şi pentru cele trei sate unde este nevoie de canalizare pe o lungime însumată de aproximativ 9 kilometri. Comunitatea din Creţeni beneficiază de reţea de canalizare pe o lungime de 6,6 kilometri pe drumul dintre Suteşti şi Amărăşti. „Ne-am propus sa atragem fonduri pentru extinderea reţelei de canalizare. În prezent acest sistem este introdus în localitate pe o lungime 6,6 kilometri pe drumul judeţean care face legătura între Suteşti şi Amărăşti. Extinderea trebuie să se facă în primul rând pe drumul naţional Drăgăşani – Târgu Jiu, pe o lungime de 2,5 kilometri, fiindcă în proiectul trecut nu a fost prins şi acest tronson. Mai avem trei sate unde este nevoie de extinderi pe o lungime de 3 kilometri în fiecare sat. Canalizarea este o prioritate, în această perioadă se fac studiile de fezabilitate şi, o dată cu deschiderea ghidurilor de finanţare ar trebui să depunem proiectul. De asemenea, vom face o expertiză la staţia de epurare pentru a vedea dacă efectiv este dimensionată pentru a prelua şi celelalte aproximativ 500 de gospodării. Prin urmare, după ce vom face expertiza, vom decide dacă este nevoie de o altă staţie sau rămâne doar aceasta şi pentru preluarea celorlalte gospodării”, a precizat primarul localităţii Creţeni, Constantin Catrina.

Tot în acest an va fi posibilă şi asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 7 kilometri

Pe lângă extinderea canalizării, prioritatea primarului este şi asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 7 kilometri: „Un drum foarte important este drumul comunal care face legătura dintre satul Streminoasa şi satul Creţeni, dar şi legătura cu drumul naţional şi cel judeţean. Este foarte importantă această asfaltare, pentru că acest drum comunal scurtează cu aproximativ 5 kilometri distanţa dintre cele două sate. Pe acest traseu este şi o mănăstire-monument istoric, iar oamenii din aceste sate merg la biserică duminica. Drumul este destul de circulat şi este destul de degradat. Prin urmare, trebuie asfaltat în acest mandat”, precizează primarul localităţii Creţeni, Constantin Catrina.

Pe lângă asfaltarea acestui drum esenţial pe o lungime de 1,3 kilometri, mai este necesară şi asfaltarea altora, care, însumate, ajung la aproximativ 5,5 kilometri.  Modernizarea comunei Creţeni este foarte importantă atât pentru dezvoltarea comunităţii, cât şi pentru cetăţeni. 

Constantin Catrina: „Este nevoie de o strategie, de o gândire, iar lucrurile să se întâmple”

Primarul localităţii Creţeni, Constantin Catrina, subliniază faptul că o localitate are nevoie de fonduri, de programe, de strategii, şi crede că Guvernul ar trebui să aloce fondurile publice în mod transparent, în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor locale, indiferent de cine sunt conduse. Altfel, localităţile respective sunt pedepsite pentru simplul fapt că sunt conduse de primari care au o altă culoare politică, aşa cum a făcut Guvernul PNL atunci când a direcţionat fonduri doar către primarii liberali. Constantin Catrina afirmă că banii alocaţi de la Consiliul Judeţean s-au dat echitabil faţă de alocările din luna decembrie, care au făcut mari diferenţe între administraţiile locale.

„Din punctul meu de vedere cred că nici comuniştii nu făceau aşa ceva. Nu fac politică, mă axez şi îmi place administraţia, adică binele cetăţeanului meu. Consider că trebuie să fie o curea de transmisie şi de legătură între nevoile administraţiei locale şi absorbţia de fonduri europene, să existe un lanţ, adică administraţiile locale să îşi spună nevoile şi apoi să fie transmise către ministere. Ar trebui să existe o strategie bazată pe nevoile comunităţilor. Din păcate o astfel de strategie nu există, şi lasă primarii să de descurce cum pot. Ar trebui să existe o selecţie la nivel central, o selecţie a firmelor care fac lucrările, să fie serioase, să aibă o anumită bonificaţie, să fie verificate, să aibă adresabilitate. Ne lasă pe noi, primarii, cărora ne deschide uşile oricine şi fie avem noroc şi găsim o firmă serioase şi merge treaba, fie nu avem noroc, şi proiectul se duce pe apa sâmbetei, fie există corupţie, şi banii pentru lucrare sunt aranjaţi, cert este că nu se întâmplă nimic în ţara aceasta. Din această cauză este nevoie de o strategie, de o gândire, pentru ca lucrurile să se întâmple.

Infrastructura este punctul slab al comunităţilor din mediul rural

Noul primar de la Creţeni subliniază faptul că nu a existat o strategie minimă şi simplă pentru bieţii oameni de la sate în ceea ce priveşte infrastructura, încât toată lumea să beneficieze de apă, canalizare şi asfalt pe drumuri. În continuare comunităţile din multe sate, într-un procent destul de mare, trăiesc de azi pe mâine, în triunghiul sărăciei. Pe multe uliţe se merge în continuare cu cizme de cauciuc, fiindcă atunci când plouă noroiul ajunge până la genunchi, asfaltul este un vis, oamenii îşi cară apa în gospodării cu bidoanele de la distanţe foarte mari, iar la utilităţi precum canalizarea sau gazele naturale mulţi nici nu se mai gândesc.

Acest lucru se întâmplă pentru că, timp de 30 de ani, nimeni nu s-a străduit să ieşim din noroiul satului românesc, deoarece în toată această perioadă scena politică românească şi-a dat mâna atunci când „banul a vorbit”, cu toţii au jucat rolul siamezilor aflaţi în perioada postoperatorie. În toţi aceşti ani întreaga clasa politică românească a avut aceeaşi doctrină, aceleaşi rude, aceeaşi părinţi, scopul fiind sărăcirea poporul.

„90% dintre gospodăriile din mediul rural nu au gaze naturale, noi fiind o ţară bogată în gaze naturale. Nimeni nu are o strategie pentru canalizarea României după Revoluţie, să ducă apă potabilă la oameni şi asfalt pe drumuri, încât să nu mai avem drumuri de pământ, acestea sunt priorităţile. Sunt primar la primul mandat, au trecut 7 luni de la preluarea mandatului şi, din păcate, nu avem nici un program de finanţare. Din anul 1970 conducta de gaze a fost introdusă în această zonă, cu scopul de a moderniza satele, trece prin comuna noastră, dar noi nu avem gaze. Conducta vine dinspre Voiceşti, trece prin comunele Suteşti, Creţeni, Guşoeni, Mădulari şi Măciuca. Conducta trece şi prin grădina casei mele, eram mic când se săpa, iar acest lucru nu am să-l uit, eram fascinat de mărimea utilajelor cu care se lucra. Cu toate acestea nu s-a făcut nimic, dar nimic în acest sens, în contextul în care noi avem gazele noastre. Şi apă avem, dar, cu toate acestea, încă mai sunt localităţi care nu au un metru de conductă introdusă. Cară beţii oameni cu sticla de la magazin apă pentru băut, cei care îşi permit, alţii de la sute de metri distanţă. Uniunea Europeană nu este de acord să se introducă apa dacă nu există aglomeraţia impusă de ei, adică, altfel spus, comunitatea din acele sate să fie lăsată de izbelişte”, a punctat primarul localităţii Creţeni.

În România, cătune întregi sunt părăsite de locuitori şi uitate de guvernanţi. Tinerii au plecat în lume în căutarea unui trai mai bun şi nu se mai întorc. Satul este în continuare un loc în care pătrund greu invenţiile: apa curentă, canalizarea, asfaltul, lumina electrică şi, cel mai grav, sunt sate în care nu există conexiune la internet şi nici unul dintre mijloacele de comunicare ale secolului XXI.