„Chichiricioşii” de la Comisia Europeană au respins PNRR din cauza modului în care a fost elaborat de Guvern. Pe şleau, acest document a fost prost întocmit, dar, aşa cum suntem deja obişnuiţi, vom da şi de această dată vina pe alţii pentru această situaţie.

Daca ar fi o lucrare de bacalaureat acest proiect cu care liberalii s-au bătut atâtea zile cu cărămida în piept ar veni de la profesor înroşit, cu multe, multe observaţii, şi probabil cu o notă bună pentru corigenţă. Într-o publicaţie de specialitate se subliniază faptul că PNRR este în fapt un fel de proză ştiinţifico-fantastică, în care se vehiculează tot felul de cifre fără să proiecteze o imagine clară pentru folosirea banilor.

Asistăm la un examen pe care administraţia din România îl dă acum, şi examenul este la materia capacitatea de a alcătui un proiect. Dacă ar fi bacalaureatul, Guvernul, în ansamblul său, ar veni la vară din nou să-l dea şi ar pica, pentru că au venit cei de la Comisia Europeană şi au înroşit proiectul. Un examen al administraţiei româneşti, unde Guvernul se duce cu foaia şi negociază cu profesorul, fiindcă este un examen dat în colaborare. Guvernul nu a picat acest examen, acum este în proces de negociere cu profesorul de la Bruxelles şi de corectură a acestui plan. Uniunea Europeană va trage de noi să luăm aceşti bani, fiindcă, timp de 30 de ani, în administraţia centrală sau locală, în mult, prea multe zone, politicienii au promovat lipsa de profesionalism, nepriceperea şi necunoaşterea.

Este explicabil ca un om cu zero experienţă de management şi de cunoaştere a României, o caricatură de ins în politică să nu fie capabil să redacteze un proiect de ţară. Un astfel de program ar trebui să fie rezultatul unei experienţe politice de proporţii şi a unei consultări cu experţi, oameni de ştiinţă. Ne-am ales în realitate cu un document care seamănă foarte mult cu laudele din epoca de aur, când totul este prezentat înfloritor, întocmit de un ins care nici nu ştie bine ce este România, dar acuză instituţia europeană că ar fi, de fapt, căutătoare de nod în papură faţă de marii noştri specialişti: „Cineva foarte chichiricios de la Comisia Europeană a interpretat că ăia ar fi bani de training şi a pus acolo în tabel. Şi asta m-a supărat, şi o să fac observaţie la Comisia Europeană că este o suprainterpretare”, spune ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea. Cu alte cuvinte, acest domn are de gând să îi tragă pur şi simplu de urechi pe europeni, pentru felul cum au interpretat proiectul, în loc să pună burta pe carte şi să emită un document justificat, care să poată fi pus în practică cât mai repede şi să deblocheze, printre altele, administraţiile locale total încremenite din cauza lipsei fondurilor. 

Toţi aceşti indivizi sunt nişte catastrofe, personaje caragialeşti hiperbolizate, o grupare politică goală în materie de argumentaţie, de logică şi de bunul simţ elementar, dar care deţine un grad înalt de aroganţă şi de suficienţă. O grupare politică care ştie foarte bine să patineze printre toate întrebările şi răspunsurile, printre lucrurile de natura evidenţei, genii inamovibile care fac piruete perfecte, dar numai la montaj, nu şi în viaţa reală. PNRR ar trebui să fie un document care să reprezinte o şansă a României pentru finanţarea unor proiecte deosebit de importante, dar este un document dramatic fiindcă, spun specialiştii, cuprinde de la greşeli de exprimare, probabil în graba de a compila materialele până la copy paste la propriu şi aberaţii economice fundamentale, cu consecinţe dramatice pentru România.

Acest amatorism penibil ne face de ruşine pentru că, acolo, la Comisia Europeană, specialiştii nu aşteptau invitaţii la visare, nu aşteptau să fie luaţi de mână şi plimbaţi prin România viitorului, unde urma să curgă numai lapte şi miere, ei aşteptau concret un document din care să reiasă care este viziunea noastră despre România pentru a se reface mai întâi şi apoi să prospere după perioada Covid. Aşteptau un document în care să se vadă cum România îşi doreşte să fie în pas cu restul Europei şi ce va construi ea, astfel încât să ajungem să respectăm ţintele de climă date de Comisia Europeană, astfel încât să facem o agricultură verde, unde consumatorul să fie foarte avizat. Prin acest program, România ar fi trebuit să profite, să stea la masă şi să se gândească ce trebuie făcut în această ţară, în următorii 30 de ani. Nu s-a întâmplat acest lucru şi, din nou, Comisia Europeană critică dur documentul propus de Guvernul României pentru atragerea celor 29 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru relansarea economică, nefiind de acord cu programul nostru. Aşa se face că, în timp ce alte ţări vor putea începe deja să atragă efectiv fonduri, România nu a terminat încă şcoala primară, şi trebuie să reia procesul de redactare şi transmitere a programului pentru avizare. Termenul până când vom putea obţine votul de la Comisia Europeană este până în luna septembrie, pentru fiecare stat membru în parte.

Până la toamnă mai este vreme, în tot acest timp va fi linişte, iar, pentru recreerea minţii, guvernaţii şi angajaţii din administraţii îşi vor lua concediile plănuite încă de la începutul anului, peste care nu pot trece fiindcă este lege, în speranţa că Guvernul lui Florin Vasilică Cîţu nu va pica iar testul PNRR.