În aceste condiţii, primăria trebuie să ofere cetăţenilor utilităţile de care au nevoie.

Pentru că localitatea este o atracţie turistică, eforturile administraţiei locale sunt destul de mari. În prezent lucrările de modernizare a comunei se axează pe satele unde localnicii sunt stabiliţi de ceva timp şi nu au încă apă la robinet, canalizare sau drumuri asfaltate. În acest sens, primarul Gheorghe Dinculescu aşteaptă cu nerăbdare programele de finanţare europene sau guvernamentale pentru reţeaua de apă, canalizare şi modernizarea infrastructurii rutiere, şi asta fiindcă bugetul local al comunei Mălaia este destul de mic şi nu acoperă cheltuielile pentru proiectele de care comunitatea are nevoie.

„În zona Cascadei Scoruş se dezvoltă o zonă pentru turism cu pensiuni şi case de vacanţă, mai ales pentru că zona este puţin izolată de sat. Acolo trebuie dezvoltate punctual utilităţile: apă, canalizare şi infrastructura. Asta înseamnă identificarea fondurilor pentru depunerea proiectelor de înfiinţare în zonă a reţelei de apă şi canalizare. Nu vom neglija nici o zonă a localităţii care se dezvoltă în direcţia turismului, fiindcă aşa ne facem cunoscuţi. Este bine de ştiut, şi trebuie specificat faptul că întreaga localitate are nevoi, urgenţe şi priorităţi. În acest sens aşteptăm să apară ghidurile de finanţare europene sau guvernamentale”, a precizat primarul.

Mălaia nu mai are nevoie de prezentare, pentru că este în sinea ei o atracţie turistică

Veche aşezare la poale de munţi semeţi şi înconjurată de păduri trainice, cu împrejurimi atrăgătoare, Mălaia a intrat de mult în salba aşezărilor cu renume ale judeţului.

Localitatea nu mai are nevoie de prezentare, pentru că este în sinea ei o atracţie turistică deosebită. Pe culmile din jurul satului Ciunget ai impresia că poţi pune mâna pe cer. Aici, primăverile sunt un adevărat spectacol al înaintării înfrunzirii, iar soarele te luminează şi te încălzeşte fără să-i simţi arşiţa moleşitoare.

O cunună de munţi ca nişte ziduri de cetate înconjoară inima Mălaiei. În partea de nord a Văii Lotrului se află munţii Molivişu, Mălaia, Robu şi Mândra, iar în partea de sud munţii Negoveanu, Nedeea, Târnovu, Ursu, Cocora, Zmeurăt şi Preota.

Vatră de moşneni, comuna Mălaia propune foarte multe peisajele spectaculoase care pot fi străbătute de cascade, peşteri, munţi, rezervaţii naturale, văi şi stânci semeţe, privelişti cum rar ţi-e dat să vezi şi alte minunăţii ale naturii, toate acestea fac ca Mălaia să fie un important punct turistic pe harta celor mai frumoase zone ale judeţului, şi nu numai.

Aşezarea încărcată de istorie poate oferi peisaje unice, de o frumuseţe impresionantă. De aici se pot vizita o mulţime de trasee turistice spectaculoase, începând cu celebra Peşteră cu Lapte situată pe versantul drept al Văii Rudăreasa, la 5 kilometri în amonte de satul Ciunget. Peştera are o lungime de 22 de metri, denumirea ei provenind de la pereţii brodaţi cu mici concreţiuni albe. La câţiva metri mai sus de aceasta se află alte două mici grote cu dezvoltare mai verticală, care suscită interesul cercetătorilor şi ar putea fi puncte de atracţie deosebite pentru turişti. În apropiere de Peştera Laptelui au fost descoperite relicve de fosile, care sunt expuse la Muzeul de Istorie al judeţului.

Sus, în creştetul munţilor, pe apa Bucuresei stă ascunsă în munţi, în mijlocul unei privelişti spectaculoase, care merită tot efortul să fie vizitată, cascada Jariştei. O comoară a naturii, Cascada Jariştei este una impunătoare, care sparge liniştea pădurii de brazi într-un loc ascuns, în apropierea a două trasee turistice montane din zonă, pe partea nordică a versantului Văleanu.

În vârful Bucureasa, culmea principală a munţilor Căpăţânii se întâlnesc primăvara populaţii întinse de ghiocei care răzbat prin zăpadă atunci când vine vremea înfloritului. Este o explozie de petale albe care aduc bucuria primăverii şi gingăşia nevinovată a albului pur. De aici, din vârful Bucureasa se întinde în urcuş uşor spre zori de zi către vârful Zmeurăt, la peste 1938 de metri. La fel de frumoasă este şi Culmea Cocoşului, pe care uneori se zăresc şi cocoşii de munte. De sus, din Culmea Cocoşului se desprinde spre miazănoapte Plaiul Brătienilor, care se lasă rapid spre vale, spre Mălaia.

Primarul localităţii ne spune că poteca marcată de istoria locului se parcurge la urcuş în circa cinci ore, Plaiul Brătienilor având în partea superioară stâna cu acelaşi nume, care şi-a dobândit numele de la familia de politicieni români Brătianu, care erau cândva proprietarii muntelui. În amintirea lor, pe marginea potecii de unde începe urcuşul pe plai s-a amenajat o cişmea şi s-a ridicat în 1923 o cruce din piatră. Localnicii din Mălaia îşi mai amintesc de vremurile când stăpânii muntelui, Brătienii plănuiau să amenajeze sus un mic aeroport, ceea ce desigur putea fi posibil, pentru că există unele sectoare plane, aparţinând suprafeţei Borăscu. Până prin 1970 se mai vedea construcţia vechii case de vacanţă a Brătienilor. Plaiul Brătienilor este mărginit la vest de Valea Satului, iar la est de Valea Grotului, prin care curge năvalnic pârâul Grotului, care îşi are izvoarele sus, pe culmea muntelui.