Noua grădiniţa din Guşoeni este posibil sa nu îşi poată va deschide porţile în toamna acestui din cauza hăţişului legislativ.

În localitatea Guşoeni s-a construit de la zero o grădiniţă cu program prelungit. Administraţia locală a zorit constructorul privind finalizarea lucrărilor pentru ca micuţii din localitate să îşi înceapă noul an şcolar într-o locaţie nouă, frumoasă şi modernă, însă, pentru deschiderea noii locaţii au apărut probleme, ne informează primarul. Între timp legea s-a modificat, şi nimeni nu îşi asumă responsabilitatea, chiar dacă mai este doar o lună până la deschiderea noului an şcolar, ţinând cont că demersurile legislative sunt anevoioase, şi pot depăşi această perioadă.

În luna noiembrie 2020, Guvernul Orban a adus o modificare legislativă prin care toate unităţile de învăţământ nou construite, chiar şi acele structuri cu personalitate juridică au nevoie de autorizaţie de funcţionare pentru a-şi deschide porţile, într-o primă fază provizorie, după care trebuie ca aceasta să devină definitivă. Toată această procedură de a obţine autorizaţia de funcţionare se derulează prin ARACIP, o instituţie neguvernamentală care evaluează gradul de încadrare privind criteriile educaţionale ale structurii respective şi înaintează raportul de evaluare ministerului, pentru a emite un ordin de ministru care, de fapt, stă la baza emiterii autorizaţiei de funcţionare. În speţă, la Guşoeni s-au finalizat lucrările de construire a noii grădiniţe, iar partea proastă este comunicarea cu ARACIP, care se poate face doar pe siteul instituţiei. Acolo sunt inclusiv formulare de înscriere, deci totul se derulează online, numai că toate acestea încep să funcţioneze de la data de 1 septembrie, fiindcă este vacanţă.

„Suntem acum în perioada recepţiei la noua locaţie, am grăbit constructorii să finalizeze lucrările la această grădiniţă care s-a ridicat din temelii, este proiectul meu de suflet. Nici nu ne gândeam că întâmpinăm probleme, ne-am interesat la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea şi la Ministerul Învăţământului, fiindcă procedurile de pornire a unei grădiniţe erau simple, până anul trecut: depuneam un dosar cu toţi copii care se înscriau, cu un tabel centralizator, cu solicitarea de a înfiinţa posturile pentru funcţionarea grădiniţei şi asta era tot. Acum nu mai putem face lucrul acesta, ci trebuie să ne adresăm ARCIP.

Partea proastă este că este mai complicat, cu ARACIP se discută doar pe un site de comunicare, nu există o comunicare directă, adică să pot vorbi telefonic sau să merg personal la sediu. Tot pe site sunt şi formulare de înscriere, deci totul se derulează online, numai că ele încep să funcţioneze de la 1 septembrie”, afirmă primarul Nicolae Concioiu.

Modificarea legislativă, o surpriză pentru instituţiile abilitate

Există astfel posibilitatea ca avizul să nu poată fi dat până la data de 15 septembrie. „Întrebarea noastră este cum ne mai încadrăm noi cu termenele, dacă şcoala începe pe 15 septembrie, iar ei deschid pe data de 1 septembrie? Nu este timp, nu vom reuşi demararea procedurilor privind structura organizatorică şi personalul. Această modificare legislativă s-a făcut în luna noiembrie 2020 şi culmea este că despre această modificare nu se ştia nici la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea. Acum, când au bătut la poarta lor primarii localităţilor care au nevoie de avizul privind funcţionarea noilor construcţii li s-a spus că nu trebuie să ne mai prezentăm la ISJ, trebuie să mergem la ARACIP, fiindcă a apărut această modificare”, a punctat primarul.

Nicolae Concioiu: „Intrăm în jocul acesta pierzător pentru copii în primul rând”

Primarul nu ştie când va putea primi un răspuns favorabil cu privire la această problemă. „Nu ştim când vom primi răspunsul concret, fiindcă avem nevoie de timp, nu ne putem încadra, şi este o mare problemă. Înţeleg că s-a dorit introducerea unor modificări de ordin tehnic, dar nu poţi să spui în luna noiembrie că se schimbă legislaţia. În situaţia acesta intrăm în jocul acesta pierzător pentru toţi, dar în primul rând pentru copii, fiindcă puteau să se bucure de ceea ce li s-a oferit. Am puţine persoane care şi-ar fi înscris copiii la această grădiniţă cu program prelungit, fiindcă la mine este trecerea de la programul normal la un program prelungit. Majoritatea copiilor mergeau la grădiniţa cu program normal şi au fost de acord părinţii să intre la cea cu program prelungit”, a precizat primarul localităţii Guşoeni.

Mai greu ar fi fost dacă primarul convingea părinţii să nu îi mai înscrie pe cei mici la grădiniţele din zonă cu program prelungit, având convingerea fermă că noua locaţie din localitate îşi va deschide porţile din toamna acestui an, pentru că, până la această dată, toate locurile din grădiniţe s-au ocupat. Cu bani de la Ministerul Dezvoltării, la Guşoeni a fost modernizată şcoala din localitate şi dispensarul uman, unde lucrările sunt în faza de recepţie.

Nicolae Concioiu: „Nevoi sunt în toate comunităţile, nu numai în comunităţile unde sunt primari liberali”

La Guşoeni, primarul are în plan investiţii mari, dar nu le poate realiza. Motivul este legat de lipsa programelor de finanţare: „Nevoi sunt în toate comunităţile, nu numai în comunităţile unde sunt primari liberali. În primul rând trebuie să fim sprijiniţi în continuare referitor la cheltuielile cu peroanele cu dizabilităţi, pentru că numărul lor creşte continuu, deci aici nu avem cefacem, oamenii aceştia trebuie ajutaţi. Un alt aspect este faptul că nu au pornit proiectele, nu avem programe, avem dosare cu proiecte care zac în dulapuri. Multe administraţii locale au depus la CNI proiecte, aceasta fiind o invenţie probabil să se simtă cât de cât că se face ceva în acest sens, dar, sincer, din informaţiile pe care le am de la CNI, nu am nici o speranţă să se finanţeze vreo lucrare de drumuri sau de apa şi analizare. CNI este un loc de depozit al proiectelor, sunt munţi de hârtii, un haos. Chiar ministrul dezvoltării a recunoscut acest aspect, inclusiv bugetul CNI nu permite finanţarea acestor proiecte. Cred că lucrurile trebuie degajate, iar degajarea să meargă pe fondurile europene direct, pentru că structurile de control şi management ale fondurilor europene sunt deja în teritoriu, spune primarul.

România educată, o lozincă

La Guşoeni primarul nu mai crede în lozinci, atâta timp cât un proiect nu porneşte de jos, de la cei amărâţi, de la copiii care nu au reuşit să facă şcoală în această perioadă de pandemie. O Românie educată pentru copiii care trăiesc în cătune uitate de lume, unde şcoala online este la stadiul de vis fiindcă părinţii nu şi-au permis să le cumpere telefoane sau tablete muncesc cu ziua să aibă ce să le pună pe masă. Aceasta este de fapt drama celor fără posibilităţi care au adunat mâhnire, frustrare şi neputinţă: „Eu nu mai cred în astfel de lozinci, atâta timp când nu pornesc de jos cu acest proiect. După părerea mea, când se porneşte un proiect de ţară trebuie să aibă la bază România reală şi promisă cu ani în urmă, fiindcă trebuie să vorbim despre educaţia care stă la baza normalităţii. Din păcate, zeci de şcoli nu au promovat la examenul de capacitate. Eu consider că generaţia tânără trebuie să aibă acces la această şcoală online, să aibă infrastructura necesară acestei şcoli online. Din păcate, mulţi dintre copiii aceste ţări nu au avut nici măcar posibilitatea conexiunii la internet, cu toate acestea noi vorbim despre România educată. Se pare că s-a pierdut conexiunea cu realitatea, şi asta este dureros”, a punctat primarul localităţii Guşoeni.

Pentru copiii României care trăiesc în cătunele unde curentul electric este la stadiul de lux, pe care părinţii nu şi-l permit, problema accesului la educaţie era dinainte de pandemie. Pentru ei şcoala online nu a făcut altceva decât să accentueze marginalizarea acestor copii invizibili ai Românei, şi asta fiindcă, în toţi aceşti ani de la Revoluţie, combaterea sărăciei nu a fost niciodată vreun obiectiv fundamental al partidelor politice, fiindcă oamenii săraci nu au încăput în programele de guvernare sau în marile strategii de campanie ale politicienilor.