La Guşoeni, primarul are în plan investiţii mari, dar nu le poate realiza. Motivul este legat de lipsa programelor de finanţare care sunt în aşteptare de prea multă vreme: „Nevoi sunt în toate comunităţile, nu numai în comunităţile unde sunt primari liberali. În primul rând trebuie să fim sprijiniţi în continuare, mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile cu peroanele cu dizabilităţi, pentru că numărul lor creşte continuu, deci aici nu avem ce face, oamenii aceştia trebuie ajutaţi. Un alt aspect este faptul că nu au pornit proiectele, nu avem programe, avem dosare cu proiecte care zac în dulapuri. Multe administraţii locale au depus la CNI proiecte, aceasta fiind o alternativă probabil de a se simţi cât de cât că se face ceva în acest sens, dar, sincer, din informaţiile pe care le am de la CNI, nu am nici o speranţă să se finanţeze vreo lucrare de drumuri sau de apa şi analizare. CNI este un loc de depozit al proiectelor, sunt munţi de hârtii, un haos. Chiar ministrul dezvoltării a recunoscut acest aspect, inclusiv bugetul CNI nu permite finanţarea acestor proiecte. Cred că lucrurile trebuie degajate, iar degajarea să meargă pe fondurile europene direct, pentru că structurile de control şi management ale fondurilor europene sunt deja în teritoriu”, spune primarul comunei Guşoeni, Nicolae Concioiu.

România educată, o lozincă

La Guşoeni primarul nu mai crede în lozinci, atâta timp cât un proiect nu porneşte de jos, de la cei amărâţi, de la copiii care nu au reuşit să facă şcoală în această perioadă de pandemie. O „Românie educată” pentru copiii care trăiesc în cătune uitate de lume, unde şcoala online este la stadiul de vis fiindcă părinţii nu şi-au permis să le cumpere telefoane sau tablete şi muncesc cu ziua să aibă ce să le pună pe masă este o utopie, în opinia sa. Aceasta este de fapt drama celor fără posibilităţi care au adunat mâhnire, frustrare şi neputinţă:

„Eu nu mai cred în astfel de lozinci, atâta timp când nu pornesc de jos cu acest proiect. După părerea mea, când se porneşte un proiect de ţară trebuie să aibă la bază România reală şi promisă cu ani în urmă, fiindcă trebuie să vorbim despre educaţia care stă la baza normalităţii. Din păcate, zeci de şcoli nu au promovat la examenul de capacitate. Eu consider că generaţia tânără trebuie să aibă acces la această şcoală online, să aibă infrastructura necesară acestei şcoli online. Din păcate, mulţi dintre copiii aceste ţări nu au avut nici măcar posibilitatea conexiunii la internet, cu toate acestea noi vorbim despre „România educată”. Se pare că s-a pierdut conexiunea cu realitatea, şi asta este dureros”, a punctat primarul localităţii Guşoeni.

Pentru copiii României care trăiesc în cătunele unde curentul electric este la stadiul de lux, pe care părinţii nu şi-l permit, problema accesului la educaţie era dinainte de pandemie. Pentru ei şcoala online nu a făcut altceva decât să accentueze marginalizarea acestor copii invizibili ai Românei, şi asta fiindcă, în toţi aceşti ani de la Revoluţie, combaterea sărăciei nu a fost niciodată vreun obiectiv fundamental al partidelor politice, fiindcă oamenii săraci nu au încăput în programele de guvernare sau în marile strategii de campanie ale politicienilor.