Claudia ŞCHIOPU

Anul 2021 a fost un an cu crize în cascadă, o perioadă de haos politic, economic şi sanitar, accentuând discrepanţele şi sărăcia. Statistica arată că suntem săracii Europeni. Zece procente din populaţie trebuie să supravieţuiască lunar cu mai puţin de cinci euro pe zi. Suma este de şase ori mai mică decât cea pe care o câştigă, în medie, cei mai săraci europeni. Jumătate dintre familiile cu mai mulţi copii sunt în risc de sărăcie, iar un sfert dintre români trăiesc în sărăcie extremă. 

Nimic nou până aici, doar că acum este clar pentru toată lumea că nu se vor depune eforturi pentru a se schimba ceva în bine. Datele acestea nu au relevanţă pentru clasa politică din România, ca dovadă că domnii aceştia, conştienţi fiind, au recurs la liberalizarea sălbatică a pieţei de energiei fără să se asigure că pe această piaţă funcţionează regulile şi mecanismele legate de o piaţă concurenţială, adică de acel raport corect între cerere şi ofertă. 

Războiul facturilor stinge lumina şi în coaliţia abia formată: PNL se ceartă cu PSD, pasând responsabilităţile dintr-o tabără în alta, fiindcă cele două forţe au ceva în comun, dar nu dragostea de ţară sau empatia, ci setea de putere şi foamea pentru funcţii cheie din care să dirijeze, după bunul plac, banul public. PSD ar vrea ca PNL să deconteze electoral toată factura liberalizării preţurilor la energie. Din cealaltă tabără, Florin Cîţu declară că tot ceea ce se întâmplă astăzi cu facturile se trage de la Guvernul Adrian Năstase, fiindcă el a semnat acordul de aderare la UE.

În această confuzie, în acest abandon provocat de aceiaşi decidenţi care în luna noiembrie au votat această lege, a plafonării într-o formă aberantă România este aruncată în haos, oamenii nu mai pot aştepta, fiindcă ceea ce se întâmplă cu facturile la energie în această perioadă este de scris în Guinness Book, deorece ministrul energiei, în loc să ne informeze ce măsuri a luat le atrage atenţia furnizorilor de energie să nu mai fure.

Marea recalculare la energie are acelaşi efect, iar drama este că pe aceşti domni ajunşi în funcţii îi doare la bască. Ministrul energiei, Virgil Popescu nu a spus atunci că această legea a plafonării, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie conţinea nişte factori care o fac total inoperabilă şi va aduce această creştere dementă în facturile bieţilor oameni. Cu toţii o vedeam de pe atunci ca fiind o lege proastă, dar, cu toate acestea, politicienii noştri au dormit până acum, pentru că, într-adevăr plafonările erau aberante, cele de consum fiind prea jos şi cele de preţ prea mari.

Din cauza acestor distorsiuni din piaţa românească guvernanţii îşi dau la gioale, acuzându-se reciproc de incompetenţă, furnizorii facturează în continuare, iar oamenii pur şi simplu stau şi numără leuţ cu leuţ pentru că au primit nişte facturi uriaşe pe care nu le pot plăti.

Florin Cîţu se comportă de parcă  ar fi în opoziţie, reclamă şi face tot felul de declaraţii împotriva guvernului pe care îl susţine. Să îi spună cineva şi lui că face parte din această guvernare şi ar fi bine să îşi rezolve problemele în interiorul coaliţiei, unde şedinţele de guvern poate ar trebui transformate în unele de terapie. Trebuie să le spună cineva acestor domni că de fapt îşi dau singuri la glezne din punct de vedere politic, pentru că toate mesajele pe care ni le trimit sunt mesaje care sădesc neîncredere, adâncind prăpastia sărăciei în România, cetăţenii fiind victimele acestei neînţelegeri şi nepriceperii din partea autorităţilor. 

Liberalizarea aceasta sălbatică, făcută fără nici o asigurare, pe o piaţă unde funcţionează regulile şi mecanismele legate de o piaţă concurenţială are semnăturile acestor domni care ne conduc, ajunşi în vârf din rândul cadrelor de nădejde ale partidului care au ştiu pe cine să mizeze şi ce echipă câştigătoare să susţină.

Din păcate, din orice unghi ar putea fi făcută radiografia statului român, rezultatul ne arată că impostura este prezentă de sus până jos şi că, până nu vom scăpa de acest lucru România nu are cum să meargă sănătos mai departe. Preşedintele Iohannis, cel care a moşit această construcţie politică pare mulţumit de lucrarea lui. Probabil că aşa se va întâmpla anul acesta, această coaliţie va rămâne în această formulă doar dacă se vor înţelege până la capăt privind felul cum vor administra banii. Un risc major este acest PNRR, care vine cu o infuzie de lichiditate masivă în economie pentru zone controlate şi de unii, şi de ceilalţi. Primul hop va fi în 2023, când, potrivit înţelegerii, vor trebui să schimbe scaunele în jurul mesei. Acela va fi din nou un moment de cumpănă al acestei construcţii. 

România, o ţară unde se pleacă masiv pentru un loc de muncă mai bine plătit mai are încă o mână de tineri care se încăpăţânează să rămână aici, să muncească, să facă proiecte pe care europenii şi americanii le apreciază şi, mai mult, să îşi dea examenele, să facă o şcoală pe merit şi cercetare pe bune. Pentru toţi tinerii aceştia politicienii sunt un scuipat în ochi, fiindcă aceşti domni barează calea viitorului acestor tineri, dintre care unii s-ar pricepe mult mai bine cum să mişte lucrurile din loc.