Taxa la sânge pe sărăcie, mină de aur pentru bugetul de stat
Claudia ȘCHIOPU
Vești proaste pentru românii care abia trăiesc de pe o zi pe alta: guvernanţii uneltesc introducerea impozitului pe sărăcie. Se anunţă taxarea bacşişului, taxare mai mare pe proprietăţi multiple, reevaluarea facilităţilor fiscale pentru sectorul IT şi al construcţiilor, reconsiderarea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi şi impozitarea zahărului. Prin urmare ni se promite introducerea unor impozite noi şi, inclusiv revenirea la impozitarea progresivă, adică, cei care au mai mult trebuie să plătească mai mult, asta în timp ce pe evazioniștii fiscali nu îi deranjează în continuare nimeni în România, chiar dacă suntem ţara cu cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană. Asta nu o spunem noi, specialiştii în economie ne arată că suntem campioni din perspectiva economiei la evaziune fiscală cu 7,4 miliarde de euro pe an, adică 35% din taxele care ar trebui încasate la bugetul statului. Din acest studiu este exclus, fireşte grupul proştilor plătitori de taxe şi impozite, sunt prinşi cei care fac parte din categoria băieţilor deştepţi, care nu plătesc nimic, adică cei 35%. În această situaţie a venit și ministrul finanţelor şi ne-a propus următorul echilibru: să plătească proştii mai mult şi deştepţii să plătească tot cât plăteau până acum, adică nimic, fiindcă asta se cheamă echitate în socotelile lor.
Este amuzant cum încearcă aceşti domni guvernanţi să ne vândă gogoşile cu creşterea impozitului spunând că: „Avem și niște cheltuieli pe care nu le mai luăm în calcul: educație, asigurare, pensie privată. Acestea vor fi luate în calcul la impozitul progresiv”, a declarat ministrului finanțelor, Adrian Câciu. Prin urmaretoate acestea vor fi deduse din calculul impozitului sau, altfel spus, ar trebui să ne bucurăm că ne creşte impozitul și că vom putea completa multe declaraţii prin care să mai scădem puţin impozitul pe care tocmai ni l-au mărit. Iar pentru maşinile proprietate personală politicienilor noştri le-a „fătat” mintea o idee senzaţională: „O mașină la o familie. Știți că în Japonia, de exemplu, nu poți să-ți cumperi mașină dacă nu faci dovada că ai locul de parcare”, a spus ministrul Finanțelor. Acesta este argumentul adus de domnii politicieni români care uneltesc pentru impozitarea românilor fix ca în Japonia. Același Adrian Câciu zice „Eu aș propune de la a treia mașină o taxare, ca să nu sperii că de la a doua” . Cu ale cuvinte ne arată şi pisica moartă, însă dacă toate acestea sunt în Japonia şi trebuie să fie şi la noi la fel, atunci poare ar trebui să adoptăm și metoda harachiri pentru politicienii mincinoşi, ar putea fi o chestie de onoare, aceasta fiind tot o regulă a japonezilor. Ei singuri pot lua o decizie a propriului viitor când nu sunt onorabili, şi asta pentru a se face şi la noi totul exact ca în Japonia.
Zicerea aceasta a domnului Câciu este absolut sinistră, ar putea domnul ministru cu aplecări japoneze să ia de la deştepţi ceva, dar aşa ceva nu se poate, fiindcă atunci ar trebui să ştranguleze robinetul cu bani din care se adapă toţi: şi partidele, şi evazioniştii, şi băieţii deştepţi sau să taie de la clientela politică, însă atunci ar trebui să taie din ţuţuroiul cu voturi. Din păcate buni de plată vor fi în continuare proştii, plătitorii de taxe şi impozite, atâta timp cât în România există o preocupare intensă din partea politicienilor care toată viaţa lor au trăit de pe urma partidului. Şi se întâmplă acest lucru fiindcă partidul nu i-a pus să îşi ia credit din bancă pentru a-şi cumpăra o maşină sau o casă, partidul le-a dat şi „servici” bun pe câteva miişoare de euro pe lună şi locuinţe de lux, iar copiilor, nevestelor întreținute care nu știu să facă nimic, amantelor și, desigur, slugilor politice le-a asigurat pe viaţă un loc călduț de frecat menta.
Prin urmare, în timp ce politicienii de la guvernare plâng cu lacrimi de crocodil de mila românilor care se confruntă cu preţuri din ce în ce mai mari la energie, statul pe care tot ei îl guvernează şi îl administrează sau îl mulg îşi freacă mânuţele că încasează grosul din aceste scumpiri şi noile taxe plănuite.
Soluţii există, însă nimic nu se leagă în mintea acestor domni aflaţi la guvernare, suntem din ce în ce mai săraci cu fiecare factură, cu fiecare felie de pâine pe care o punem pe masă, cu fiecare măsură pe care o ia acest Guvern pentru noi.




