La Râmnicu Vâlcea nu există o competiţie substanţială când vine vorba de cele mai bune licee, întrecându-se în medii de admitere. Sunt aproximativ 3 licee care au medii de respectat, dacă privim dintr-o perspectivă naţională, însă raportându-ne la numărul de elevi din oraş nici măcar nu formează o competiţie printre elevi, ci mai mult o alegere personală. Există unele conduceri ale instituţiilor de educaţie care se concentrează pe promovarea programei şcolare mai mult decât altele, însă nu există deocamdată aspecte care fac o diferenţă majoră între ele. Totuşi, este un tip de promovare care aduce un capital de imagine major, fie că vorbim despre un liceu tehnologic, cu profil exclusiv uman sau real. Acesta ar fi reprezentat de activităţile extraşcolare organizate cu implicarea elevilor.

Proiectele Erasmus sunt unele dintre cele mai cunoscute proiecte de schimb de experienţă la nivel internaţional. În Râmnicu Vâlcea doar câteva licee reuşesc să ofere această experienţă elevilor, cu ajutorul exclusiv al profesorilor. În luna aprilie s-au desfăşurat mai multe proiecte de acest fel în Râmnicu Vâlcea, unul fiind reprezentat de găzduirea unor elevi italieni, portughezi, spanioli şi francezi în judeţ. Aceşti elevi au fost cazaţi la familii gazdă formate din elevii vâlceni. Pe parcursul şederii, fiind de o săptămână, au participat la diverse activităţi prin care pot observa asemănările şi deosebirile culturale. Proiectul a fost denumit „Latins”, participând la proiect doar copii cu origini latine. Pentru a afla mai multe informaţii cheie despre acest eveniment am discutat cu o doamnă profesoară coordonator care are o experienţă îndelungată în astfel de proiecte Erasmus. Ana Petcu ne-a oferit câteva informaţii despre experienţa de a găzdui astfel de elevi din alte ţări, dar şi câteva aspecte organizatorice ale proiectului.

Impact REAL: Vă rog să vă prezentaţi şi să ne spuneţi ce rol aţi avut în acest proiect.

Ana PETCU: Sunt profesor de limba franceză la C.N.I. Matei Basarab, unde îndeplinesc şi rolul de consilier educativ din ianuarie 2022. Lucrez cu proiecte europene din 2012 când am început cu programul Comenius şi am continuat cu programele Erasmus până în prezent. În momentul de faţă sunt manager de proiect pentru 3 parteneriate strategice dintre care şi proiectul LATINS, coordonat de România.

Impact REAL: Care a fost scopul proiectului, prin acest schimb de experienţă?

Ana PETCU: Obiectivul principal al proiectului LATINS, cu număr de referinţă 2019-1-RO01-KA229-063495, este promovarea plurilingvismului prin activităţi de educaţie formală şi non-formală mai ales într-o şcoală care deţine Certificatul Lingvistic European, distincţie acordată şcolilor care promovează învăţarea limbilor străine prin mijloace inovative. Deşi engleza este esenţială în societatea contemporană, acest parteneriat se focusează pe învăţarea limbilor latine: franceza, spaniola, italiana, portugheza şi româna, bazându-se pe elementul latin comun al celor cinci limbi care facilitează achiziţia de noi cunoştinţe şi dobândirea de competenţe de comunicare în limbi moderne, una din axele prioritare în planul european de dezvoltare a educaţiei. Produsul final al acestui proiect este o platformă digitală de învăţare a limbilor latine (www.latinsproject.eu), unde toţi partenerii au publicat şi vor publica până la finalul acestui proiect materiale de învăţare clasate în funcţie de competenţa vizată: receptarea mesajului audiat şi a celui scris, producerea de mesaje scrise şi orale, deschidere culturală, conţinuturi de construcţie a limbii.

Impact REAL: Care este procesul de organizare al unui proiect de tip Erasmus şi de ce resurse umane sau materiale este nevoie?

Ana PETCU: Implementarea unui astfel de parteneriat începe cu un an înainte, în faza de scriere a proiectului, care prevede o prognoză a tuturor etapelor proiectului, a activităţilor care să permită atingerea obiectivelor propuse, a programului celor doi ani de implementare, a produselor pe care le vom obţine în cadrul proiectului, a procesului de monitorizare şi evaluare, a resurselor umane şi materiale implicate etc. Faza implementării durează 2 ani şi implică selecţia unei echipe de proiect formată din echipa de management, echipa de implementare şi o echipă de voluntari. Tot la începutul implementării se selectează grupul ţintă de elevi şi profesori care vor participa la activităţile menite să asigure atingerea obiectivelor fixate în aplicaţie.

În faza de scriere a proiectului sunt detaliate resursele umane şi cele materiale, de obicei cele de care şcoala dispune sau unele care vor putea fi achiziţionate prin finanţarea europeană obţinută, pentru că orice astfel de proiect are un capitol bugetar numit PMI care permite şcolilor partenere să achiziţioneze materialele necesare sau să remunereze personalul implicat în mod activ. În cadrul proiectului LATINS, platforma pe care am dezvoltat-o ocupă un domeniu virtual plătit, la fel şi drepturile de utilizare a unor softuri. Cel mai mult contează însă resursa umană, care trebuie să dea dovadă de disponibilitate pentru activităţile locale şi internaţionale care nu se suprapun obligaţiilor pedagogice din fişa postului unui profesor.

Impact REAL: Ce locuri aţi vizitat în România alături de elevii străini şi la ce activităţi ai participat?

Ana PETCU: Cum suntem la a patra întâlnire pe care şcoala noastră o organizează în acest an şcolar, de obicei propunem partenerilor activităţi de descoperire a potenţialului turistic local şi judeţean (Muzeul Satului, Muzeul de Artă, Biblioteca Judeţeană, Călimăneşti şi Mănăstirea Cozia, Ocnele Mari şi salina, satul Olari şi Mănăstirea Hurezi, Muzeul Trovanţilor, artizani locali), activităţi în aer liber care să scoată în evidenţă conservarea peisajului montan (barajul Brădişor, piscinele termale, Păltiniş) dar şi descoperirea oraşului Sibiu, care uimeşte şi fascinează de fiecare dată. În aceste locaţii, propunem activităţi care se pliază pe specificul parteneriatului. În cazul proiectului LATINS am organizat la Biblioteca Judeţeană o activitate educativă non-formală de tip teatru forum despre importanţa legilor. La Sibiu, participanţii au realizat activităţi lingvistice pentru învăţarea câtorva expresii în limba română şi au participat la un concurs de fotografii legate de proiect. La Olari au participat la atelierul de olărit, iar la Vâlcea au fost încântaţi să descopere oraşul prin intermediul unui treasure hunt.

Impact REA: Şi-au format elevii străini vreo opinie despre România ?

Ana PETCU: Cu siguranţă da, şi una pozitivă. Nu este de ascuns faptul că imaginea României în afara graniţelor a fost multă vreme una negativă, influenţată de percepţii şi reprezentări eronate. Prin aceste proiecte europene am participat cu toţii la modificarea acestor opinii, la depăşirea acelor clişee care au umbrit imaginea europeană a ţării noastre. Lucrăm de 10 ani cu parteneri străini şi, de fiecare dată, atitudinea acestora suferă o mutaţie, descoperind în România o ţară cu potenţial turistic şi cultural, dar mai ales cu o resursă umană de excepţie pentru că elevii noştri sunt foarte bine pregătiţi în domeniul IT, au abilităţi excepţionale de comunicare în public, în limbi străine, au un nivel de pregătire foarte ridicat şi dau dovadă de o foarte mare deschidere culturală.

Impact REAL: Care sunt asemănările şi diferenţele culturale pe care le-aţi observat la oaspeţi, vorbind de profesori şi elevi ?

Ana PETCU: Aş remarca o diluare a frontierelor culturale între ţări, cel puţin în cadrul acestui proiect, unde latinitatea comună ne apropie şi ne face să împărtăşim aceleaşi valori legate de un SAVOIR VIVRE specific zonei mediteraneene, în care conceptul de prietenie se construieşte treptat, prin împărtăşirea unor experienţe comune, în faţa unui fel de mâncare specific şi al unui pahar de vin. Aş remarca totuşi o importanţă mai mare acordată educaţiei formale în cazul României: avem elevi foarte competitivi şi orientaţi spre succes, în timp ce în alte sisteme de educaţie soft-skill-uri sunt mai importante, iar relaxarea de care dau dovadă atât elevii, cât şi profesorii în implementarea proiectului este dezirabilă şi greu de obţinut prin raportarea la sistemele elitiste din România.

Impact REAL: Aţi format legături cu participanţii proiectului ?

Ana PETCU: Desigur, aşa cum am spus şi mai înainte, acest parteneriat este mai degrabă din zona friendship, pentru că am lucrat la alte proiecte anterior, iar acum doar am reiterat nişte conexiuni, chiar dacă pandemia a fost o provocare care a dus la pesimism şi pierderea motivaţiei. Dar a fost suficientă prima întâlnire din Spania, în noiembrie 2021, pentru a ne reconecta din toate punctele de vedere. Toate celelalte întâlniri de proiect au consolidat acest parteneriat şi prietenia noastră autentică.

Impact REAL: Credeţi că veţi păstra legătura cu oaspeţii?

Ana PETCU: Şi la această întrebare voi răspunde cu un da ferm, pentru că avem intenţia de a continua proiectul sau de a realiza alte parteneriate împreună, mai ales că instituţia noastră de învăţământ este deţinătoarea Acreditării Erasmus+ pentru educaţie şcolară, ceea ce facilitează accesul la fondurile europene şi realizarea unor noi proiecte de mobilitate pentru elevi şi profesori.

Impact REAL: În ce alte proiecte de tip Erasmus aţi mai participat?

Ana PETCU: LATINS este unul dintre cele 5 proiecte Erasmus + pe care le-am implementat din 2016 şi până în prezent, sigura diferenţă fiind că acesta este scris în totalitate de România şi coordonat de România, ceea ce este un lucru destul de dificil, ţinând cont de concurenţa uriaşă care există în ţara noastră în ceea ce priveşte selecţia unor proiecte care să beneficieze de finanţare europeană.

Impact REAL: Cât de benefică este o astfel de experienţă pentru elevii români?

Ana PETCU: Din tot ceea ce am observat până acum, pot spune fără ezitare că o astfel de experienţă schimbă radical şi în mod pozitiv elevul român, pentru că îi permite să aibă acces la un alt sistem de educaţie, pentru că îi lărgeşte orizontul, îi permite să îşi utilizeze abilităţile deja obţinute, completându-le cu unele noi, mai puţin dezvoltate de sistemul nostru de învăţământ. Elevul stă de obicei într-o familie gazdă, este nevoit să facă un efort de adaptare, să accepte modele culturale noi, să fie empatic, să comunice, să ştie să asculte, să lucreze în echipă. Cel mai mare câştig îl reprezintă totuşi validarea abilităţilor sale excepţionale, pentru că elevul din România se luptă cu demonii sistemului care îl demotivează, îi deconstruiesc apetitul pentru educaţie, îl descurajează şi îl fac să fie extrem de temător şi perfecţionist. Pe lângă toate aceste avantaje la nivelul dezvoltării sale personale, elevul român se întoarce cu un certificat de participare dar şi cu un Europass, un document recunoscut la nivel european ce atestă noile competenţe obţinute în cadrul proiectului. El este un alt om, un cetăţean european, implicat şi motivat, un individ deschis la nou şi extrem de empatic.