După ce a fost exclus din masterplanul judeţului cu proiectul de înfiinţare a reţelei de apă şi canalizare a localităţii Guşoeni, administraţia locală a depus documentaţia la Compania Naţională de Investiţii cu speranţa obţinerii mai rapide a fondurilor guvernamentale necesare finanţării acestui proiect extrem de necesar comunităţii. Dezamăgit, primarul spune că până în prezent nu se pot finanţa proiectele pe care administraţiile locale le au întocmite şi depuse, fiindcă nu au apărut încă axele de finanţare, iar programele guvernamentale existente nu au fonduri disponibile:

„Toată lumea aşteaptă, dar încă nu s-au declanşat deciziile de a porni programul de finanţare. Eu merg la Bucureşti săptămânal fiindcă trebuie să mă interesez, nu pot să stau într-o aşteptare, fără să nu am nici un răspuns. Compania Naţională de Investiţii este o instituţie solicitată de foarte mult timp pentru tot felul de investiţii. Acum se pune accentul pentru a intra la finanţare aceste proiecte de apă şi canalizare pe un buget pe care vor încerca să-l mărească, dar nu cu mult. Interesant este care vor fi criteriile de selecţie, către cine se vor orienta aceste investiţii? Vom vedea, dar sperăm să nu pierdem trenul. Nu sunt bani, asta e realitatea”, a precizat primarul localităţii Guşoeni, Nicolae Concioiu.

Nicolae Concioiu: „Administraţie nu se poate face fără bani, oricât de bine intenţionaţi putem fi noi, primarii”

Un lucru este cert: comunitatea din Guşoeni nu are un metru de apă şi canalizare şi toate aceste lucruri se întâmplă pentru că în România nu a existat un mecanism unitar de implementare a proiectelor. „Din păcate banii europeni nu sunt accesibili pentru noi, nu putem finanţa din aceste fonduri proiectele stringentele ale multor localităţi rurale din această ţară, aceasta este realitatea”, mai spune primarul. În acest caz primarul Nicolae Concioiu se îndreaptă spre o altă alternativă, subliniind faptul că simte lipsa banilor şi că se vede nevoit să continue drumurile la Bucureşti pentru a putea demara un proiect important pentru comuna pe care o conduce:

„Pentru proiectul de apă şi canalizare trebuie să lupt pe toate planurile să găsesc până la urmă un program de finanţare şi să declanşez proiectul. Este singura lucrare pe care trag de ani buni să o execut, şi asta fiindcă localitatea a fost scoasă din programele europene. Condiţia privind redefinirea aglomerărilor urbane, care trebuie să aibă cel puţin 2000 de locuitori, impusă de Uniunea Europeană a scos localitatea de la finanţare, din acest masterplan. De când am depus proiectul, în tot acest timp, la noi în comună au fost din ce în ce mai puţini locuitori. Dacă tot au ţinut de acest criteriu noi nu l-am mai putut atinge şi, după mai bine de 7 ani de când suntem prinşi în acest proiect astăzi suntem în situaţia de a căuta un alt program de finanţare, dar nu cu bani europeni”, a apreciat primarul localităţii Guşoeni, Nicolae Concioiu.

Programe de finanţare generoase la nivel informativ, dar greu de accesat în realitate

Primarul este destul de dezamăgit în privinţa fondurilor europene pentru proiectele de dezvoltare rurală fiindcă, în opinia sa, aceşti bani ar trebui să fie disponibili în cadrul unor programe oportune pentru toate comunităţile locale şi pliate pe fiecare regiune. În realitate, aceste programe de finanţare sunt generoase doar la nivel informativ, dar în realitate sunt greu, sau poate chiar imposibil de accesat în comunităţile mici, din cauza condiţiilor şi regulilor birocratice impuse, care au avut mai mult rolul de a-i încurca pe primari, decât de a-i ajuta.

„Prin urmare, după ce am fost excluşi din programul POIM şi nu avem posibilitatea de a accesa fonduri europene, pentru că acestea nu sunt pentru toate localităţile sau sunt doar poveşti, toată lumea aşteaptă şi comunităţile sunt puse în acest timp pe pauză, în privinţa dezvoltării. Nimeni nu ne poate da o informaţie clară. Am cerut la un moment dat să primesc măcar un orizont de timp, nu am cerut să mi se spună o dată anume. Am întrebat dacă este posibil măcar în vara aceasta să avem şi noi măcar un draft al proiectelor care vor merge către finanţare, măcar să avem un început de drum. Din păcate, nimeni nu ştie nimic. Suntem în luna aprilie, vine vara şi probabil implementarea programelor va fi afectată şi de vacanţa parlamentară. Dacă nu aveam proiectul de branşare a localităţii la gazele naturale nu aveam ce să fac în mandatul acesta. Administraţia nu se poate face fără bani, oricât de bine intenţionaţi putem fi noi, primarii. Degeaba dorim să ne implicăm pentru dezvoltarea comunităţilor noastre, dacă nu avem posibilitatea să facem acest lucru şi în realitate”, a precizat primarul localităţii Guşoeni, Nicolae Concioiu.

PNRR oferă oportunităţi limitate de finanţare

Primarul critică inclusiv PNRR, care nu oferă suficiente oportunităţi de finanţare. Pe Componenta 10 se vor finanţa proiectele de amenajare a pistelor de biciclete în condiţiile în care în satele din România sunt încă drumuri neasfaltate. Unele dintre măsuri vizează dezvoltarea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice, deşi sunt multe comunităţi rurale unde nu există asemenea autovehicule.

„Nu se poate să vii cu astfel de investiţii într-o comunitate rurală, să faci o pistă de biciclete şi să nu existe un drum pe care să meargă oamenii. Poate că pistele de biciclete îşi pot găsi locul în oraşe unde este nevoie ca oamenii să poată să iasă, să facă mişcare în aer liber, dar la ţară nu este nevoie. S-a alocat în ghidul de finanţare o sumă de 324 de mii de euro care poate fi folosită pentru construirea de locuinţe pentru tineri sau pentru specialişti. Se mai specifică în ghid că vor scoate nişte proiecte tip. M-am interesat, fiindcă voiam să facem o construcţie tip pentru locuinţe pentru specialişti în ideea de a-i atrage în localitate, însă condiţiile sunt de-a dreptul imposibil de atins. Prin urmare aceste programe se pare că nu au fost negociate de români pentru români”, a precizat primarul localităţii Guşoeni, Nicolae Concioiu.