Luni, 13 iunie, de Rusalii, comuna Şirineasa devine, preţ de o zi, reşedinţa căluşarilor

La eveniment au fost invitaţi să participe, alături de căluşarii din Şirineasa şi formaţii de căluşari din localităţile: Bălceşti, Drăgoeşti, Frânceşti, Măciuca şi „Căluşarii din Răşinari” judeţul Sibiu pentru a-şi arăta talentul în faţa spectatorilor veniţi din mai multe comune învecinate.

În program este inclusă parada căluşarilor, care se va desfăşura pe traseul Primăria Şirineasa – Şcoala cu clasele I-VIII Şirineasa, urmată de Festivalul căluşului vâlcean şi festivitatea de înmânare a diplomelor de participare pentru ediţia a XII-a.

Pe scena amenajată în are liber va avea loc şi un concert folcloric susţinut de orchestra „Rapsodia vâlceană”, a Centrului de Creaţie Vâlcea, alături de interpreţii: Cristina Udrea, Ana Maria Iorga,  Ionela  Petria , Luminiţa Tănăsie, Mioara Raica, Rodica Nicolaescu, Ana Maria Cârjan, Ionela Nicolae şi alţi îndrăgiţi solişti de muzică populară.

Dansul căluşarilor, cel mai spectaculos din folclorul românesc, o adevărată dezlănţuire de forţe supraomeneşti, este un dans complex şi plin de mister, care supravieţuieşte de mii de ani pe meleagurile vâlcene.

Conform tradiţiei, de Rusalii sunt interzise muncile câmpului sau activităţile în gospodărie. Oamenii merg la biserică, ascultă slujbele religioase şi în trecut purtau cu ei în permanenţă pelin şi usturoi.

Iar dacă astăzi jucăm căluşarii la petreceri şi voie bună, se cuvine să nu uită dramele că multe vor fi fost împietrite  în datină. 

Cândva, Căluşarii, fraţi de cruce, cutreierau satele, intrau în curţile oamenilor să alunge relele şi bolile. Din vremuri străvechi căluşul este un ritual tămăduitor, în care sunt folosite plante de leac şi descântece de boală. Nu întâmplător se joacă de Rusalii, când ielele coboară printre oameni, să semene boli şi dureri. Căluşarii erau încredinţaţi că sunt înzestraţi cu puteri magice şi că vrăjile pe care le făceau pot alunga năpasta ielelor.