Instituția publică, oaza vâlceană în care te poți refugia pe timp de scumpiri

Românii parcurg jumătatea anului 2022 mai rău decât l-au început. Pandemia a avut efecte dezastruoase în materie de vieți omenești, dar a afectat și stilul de viață social și profesional. Totuși, cel mai rău scenariu pare să se întâmple în prezent, într-o lume în care prețurile au explodat.

Totuși, printre oamenii care duc un stil de viață modest se află și unii care trăiesc destul de bine, indiferent de condiții. Aici vorbim despre politicienii care beneficiază de pe urma funcțiilor publice și nu privesc în urmă când pleacă de la o benzinărie sau un magazin alimentar.

Evident, nu putem vorbi despre o sursă infinită a banilor, însă este mai mult decât suficient pentru politicieni să nu resimtă majorarea prețurilor așa cum o simte restul populației. În afară de scopuri politice de opoziție, ați mai observat vreun politician să declare că nu are cu ce plăti benzina sau facturile?

Demonstrat de sondajul CURS, realizat luna trecută, punem observa obiectiv cât de afectată este populația României de majorarea prețurilor:

Topul listei de îngrijorări se referă la majorarea prețurilor, fie că vorbim de alimente, electricitate, gaze sau alte lucruri indispensabile. Abia după se află războiul din Ucraina sau posibilitatea să se extindă și în România. Venirea refugiaților nu mai este o îngrijorare pentru români, iar despre variola maimuței probabil că nici nu vor să audă, fiind deja trecuți prin experiența unei pandemii.

Cam acestea sunt îngrijorările românilor: prețurile.

Cât de bine o duc politicienii vâlceni?

Sunt mai multe surse pe care un politician le are la îndemână pentru a profita de salariul oferit de stat. Unii se pot agăța de o funcție prin Consiliul Local sau Consiliul Județean Vâlcea și vor avea o sursă de venit babană pentru următorii 4 ani. Munca este pentru tractoare, cum spun unii, adică evident este semnificativă numai la nivel declarativ, dar nesemnificativă atunci când vine vorba să pună și dumnealor mâna pe sapă și să facă ceva pentru a scoate țara, sau măcar județul din sărăcie.

Există și varianta de a lucra într-o instituție publică nu atât de importantă precum primăria sau consiliul județean, dar asta depinde pe unde te poți agăța și cine te recomandă. În principiu, politicienii pornesc prin afilierea în partid, după aceea apucă să aibă funcția de consilier județean sau local și abia apoi, după multă ”(ne)muncă” și demonstrare a calității individuale, sunt recomandați pe la diverse instituții publice.

Și în aceste instituții subordonate sunt salarii semnificative, dar mai există și avantajul de a fi sub acoperire. Dacă ocupi o funcție prea evidentă, de exemplu una de executiv într-o primărie ești prea la vedere și populația te observă. Camuflarea prin instituțiile publice este preferată de mulți și acesta este motivul pentru care există atât de multe funcții, implicit salarii, în aceste deconcentrate.

În această perioadă liderii politici se confruntă între ei și își măsoară ideile pentru a se cățăra pe idei fără noimă, afirmând că ne scot din criză. În realitate vedem însă că pe ei nu îi afectează această criză, ba chiar nu mai știu unde să se ascundă atunci cțnd vine vorba să își pună coatele pe masă și să se gândească la binele populaiei. Acesta este și motivul pentru care vedem zeci de fuuncții scoase la concurs de-a valma, pentru ca domnii să își facă norma la drepturile primite prin spatele tejghelei, cu nici o lună înainte să se blocheze angajările în funcții publice.

Consiliul Județean Vâlcea

Indemnizația unui consilier județean nu este orice sumă pe care aleșii o pot alege pur și simplu. Această sursă de venit este calculată respectând legea în vigoare, adică:

  • Indemnizaţia lunară pentru consilierii judeţeni care participă la şedinţele ordinare ori la şedinţele extraordinare ale consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizaţia lunară a președintelui de consiliu județean.

Prin urmare, fiecare consilier județean ar avea asigurat, ca salariu de bază, maxim 10% din salariul președintelui de consiliu județean. Din informațiile obținute pe site-ul instituției, suma ar fi în jur de 13.140 lei pe an, reprezentând suma de bază care nu depășește 10% din salariul președintelui.

În principiu este adevărat: dacă analizăm salariile fiecăruia dintre consilierii județeni putem observa acel 10% care se aplică la fiecare dintre aceștia. Totuși, asta nu înseamnă că aleșii locali nu pot beneficia și de alte surse de venit în aceeași instituție.

O să alegem, ca exemplu, unul dintre consilierii județeni care beneficiază, din partea Consiliului Județean Vâlcea, de mai mult decât acel maxim 10% permis: Domnul Ion Belciu este consilier județean din partea Partidului Social Democrat și primește anual suma de 40.520 lei de la Consiliul Județean Vâlcea. Într-adevăr, suma este mai mare decât acel procent de 10%, însă acesta are două indemnizații: de consilier județean și de membru al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Vâlcea. Nu este singurul exemplu din lista de consilieri județeni.

Sunt o mulțime de instituții subordonate Consiliului Județean Vâlcea unde se poate trece cu ușurință peste acea indemnizație de 10%. Același lucru se întâmplă și la Consiliul Local din Râmnicu Vâlcea, dar și la alte primării din Vâlcea.

Potrivit graficului de mai sus, majoritatea este reprezentată de consilierii județeni care au mai multe funcții în instituție și trec de acel prag al salariului de bază. Ei bine, cel mai mic salariu care însumează mai multe funcții este de 40.520 lei/an și cel mai mare este 146.016 lei/an. De asemenea, aproape toți consilierii județeni care au salariul până în 10% mai au alte surse de venit din zona privată, iar cei care depășesc acest prag depind, în mare parte, de salariul din instituțiile publice.

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *