PSD i-a făcut deja priveghiul „prietenului” de stabilitate, PNL, iar acum Iohannis pare să arunce prima lopată de țărână peste coșciugul său politic. Fără să realizeze probabil, președintele nostru lipsit de scrupule îi dă lovitura de grație propriului său partid, în goana sa nebună după funcții și după imunitatea care l-ar fi ajutat, poate, să își păstreze în liniște casele luate cu acte false de la niște oameni nevinovați. Dintr-o suflare el a anulat aproape munca de ani mulți a tuturor aleșilor locali care se chinuie efectiv să țină în viață un partid istoric, ajuns pe mâna unor șnapani neaveniți. Ni-l și închipuim pe Marcel Ciolacu jubilând de bucurie imediat după ce a negat orice înțelegere cu PNL și președintele pentru a-l împinge pe eternul refuzat de forurile europene în Parlament. Pare că strategii PNL au adormit, pur și simplu, și nu simt cum partenerul de „pat politic”, PSD, îi înțeapă deja cu cuțitul în coaste, pe sub plapumă. Mai întâi și-au negat propriile valori, aliindu-se cu un partid total opus ca ideologie și salvând, practic,  PSD de la ceea ce trebuia să fie o guvernare solitară eșuată a stângii. Acum, pentru că Ciucă și Ciolacu par să fie înțeleși dinainte asupra locurilor lor la conducerea statului, după turul doi, PNL s-ar putea să aibă cea mai mare surpriză din ultimele trei decenii, și anume să nu mai poată da președintele. De ce? Pentru că nu se mai pot folosi de sintagma cu neamțul care tace, dar face, de data aceasta PSD este la butoanele instituțiilor care organizează alegerile și numără voturile, iar zecile de mii de bannere cu cartea lui Ciucă și găselnița lui Iohannis cu intrarea în Parlament par să fie loviturile de grație, sau bomboana de coliva unui partid care, dacă se abținea măcar un an sau doi de la a sta cocoțat în funcții bănoase putea fi astăzi mai puternic decât PSD. Așa cum se văd lucrurile acum PNL abia mai respiră, ținut artificial în viață de aleșii locali care nu au „dezertat” încă, iar România a ajuns la concluzia că toți politicieni sunt o apă și-un pământ. Dacă intelectualii se vor abține de la vot din cauza scârbei, atunci ne putem considera deja o națiune pe cale de dispariție. Pentru că politicienii pe care îi alegem sunt, din păcate, reflecția fidelă a marii mase a populației și, dacă ne uităm în jurul nostru, pare să ne copleșesc deja „ciolacii”, iar „Ciuc-al nostru nu face nimic să ne salveze”. Lăsați, că vine tare Simion din urmă, și iar nu o să avem cu cine vota. A câta oară?