Ce înseamnă reformă? În teorie, e ceva bun: o schimbare care aduce ordine, eficiență, claritate. În practică, în România, e tot mai des o listă de decizii luate de sus, fără ca cineva să întrebe ce e jos. Fără dialog, fără consultare, fără realitate.

Ultimul exemplu? Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, propune desființarea funcției de viceprimar în localitățile cu sub 1.500 de locuitori. A spus-o public, la scurt timp după ce și-a preluat mandatul. Nicio dezbatere. Nicio analiză pe teren. Niciun cuvânt spus primarilor sau președinților de consilii județene. Doar un anunț și o estimare: peste 400 de viceprimari ar urma să plece.

Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, a reacționat imediat. Și a spus exact ce era de spus: reforma nu se face dintr-un birou de la București. Se face cu cei care cunosc comunitățile, care se lovesc zilnic de lipsuri, hârtii, probleme reale.

„Trebuie să discutăm, să ne consultăm. E clar că trebuie schimbat ceva, dar cu date, nu cu vorbe. Cu analiză, nu cu imagine politică. Trebuie să vedem ce aparat e cu adevărat util în fiecare comună”, a transmis public liderul județului Vâlcea.

Cifrele reci de la București. Problemele reale din sate

În județul Vâlcea, 14 comune sunt direct vizate. Au sub 1.500 de locuitori, deci pierd viceprimarii dacă propunerea trece. Asta înseamnă oameni mai puțini în primării care deja funcționează cu personal minim. Asta înseamnă mai multă muncă pentru primari, funcționari copleșiți, comunități mai greu deservite. În unele sate, viceprimarul e singura persoană care ajunge zilnic la fiecare cetățean, care cunoaște nume, granițe, probleme de familie. Nu e doar o funcție pe hârtie.

Cine pierde? Oamenii. Ce câștigăm? O economie de imagine. Un număr bifat într-o prezentare. Un titlu de ziar pentru guvernanți.

O țară tăiată cu rigla

Această propunere arată, încă o dată, cât de departe  e administrația centrală de realitatea locală.   Reforma administrativă nu e ceva ce impui. E ceva ce construiești.  Cu cifre, dar și cu oameni.  Cu date, dar și cu dialog. Nu cu tăieri din pix și promisiuni de eficiență.

Până când Bucureștiul nu va învăța să întrebe, să asculte și să înțeleagă,  orice reformă rămâne una făcută pe hârtie.   Iar hârtiile nu rezolvă drumuri, nu aprind becuri și nu ajung la poarta celor  care au nevoie de ajutor.

Aceasta este realitatea simplă. Nu poți face ordine în administrație doar cu tăieri.  Trebuie să vezi, să asculți, să înțelegi. Altfel, reforma nu aduce soluții, ci doar haos.

Iar reforma fără dialog nu este reformă. Este impunere.   Și orice impunere fără ascultare se rupe, într-un final, exact acolo unde doare cel mai tare: la nivelul comunităților.

14 localități din Vâlcea ar rămâne fără viceprimari

Dacă proiectul devine realitate, 14 comune din județul Vâlcea vor pierde funcția de viceprimar. Toate au sub 1.500 de locuitori, conform datelor de la recensământul din 2021. Printre acestea se numără Boișoara (967 de locuitori), Mitrofani (800), Titești (646), dar și localități precum Ghioroiu (1.344), Gușoeni (1.161) sau Voineasa (1.224).

Lista completă a comunelor afectate: Boișoara, Făurești, Ghioroiu, Gușoeni, Lăcusteni, Mădulari,  Mitrofani,  Milcoiu, Pesceana, Runcu, Stănești, Titești,  Voicești,  Voineasa

Alte trei comune se află la limită, cu o populație ușor peste pragul de 1.500 de persoane: Amărăști – 1.530, Glăvile – 1.514, Măciuca – 1.545

Rămâne de văzut dacă Guvernul va merge mai departe cu această propunere sau va ține cont de pozițiile transmise din teritoriu. Până atunci, 14 viceprimari din județul Vâlcea rămân în incertitudine.