Primarul Gheorghe Dinculescu vrea să transforme bisericile de lemn, Crucea Brătienilor și Cascada Scoruș în repere turistice majore



Mălaia: turism, patrimoniu și drumuri spre locuri de poveste
Mălaia, un loc care adună liniștea munților, frumusețea lacurilor, farmecul păstrat în case vechi și biserici de lemn. Aici, natura este neatinsă, iar oamenii încă mai cunosc poveștile locului. Peisajele din Mălaia nu pot fi descrise ușor. Îți taie respirația de fiecare dată. Munții, apele, pădurile și satele mici, cu case așezate între văi străjuite de păduri, formează un tablou rar întâlnit.
Tot mai mulți turiști ajung aici, atrași de aerul curat, de traseele montane, de peisajele spectaculoase sau de liniștea care domnește în zonă. Dar, așa cum spune și primarul Gheorghe Dinculescu, „turistul are nevoie de alternative, are nevoie de lucruri de văzut, de înțeles, de trăit”. De aceea, administrația locală a început mai multe demersuri pentru a aduce în atenție adevăratele comori ale locului.
Biserici de lemn, uitate și redescoperite
Unul dintre cele mai importante proiecte aflate acum în lucru vizează reabilitarea a două biserici de lemn – una în satul Mălaia, cealaltă în satul Ciunget. Ambele sunt monumente istorice și ambele au o poveste.
„Lucrăm acum la două proiecte, unde am finalizat toate studiile pentru cele două monumente istorice – biserica de lemn din Mălaia și biserica de lemn din Ciunget. Împreună cu preoții vrem să le scoatem în evidență, să le valorificăm, să le restaurăm la adevărata lor valoare. Sunt adevărate bijuterii, iar scopul nostru este să folosim acest potențial pentru dezvoltarea turismului”, a spus primarul Gheorghe Dinculescu.
Biserica de lemn din satul Ciunget nu este doar o clădire veche. Este o parte din istoria locului. A fost ridicată acum mai bine de o sută de ani, cu lemn adus din pădurea din apropiere, de oameni simpli, care au muncit fără unelte moderne, dar cu multă credință. În jurul ei s-au strâns generații. Aici s-au ținut slujbe, botezuri, cununii, aici au venit oameni să se roage în vremuri grele. Biserica are o arhitectură tradițională, cu pereți de lemn și acoperiș cu șindrilă. În interior se mai păstrează icoane vechi și urme ale picturilor de altădată. Deși timpul și-a spus cuvântul, ea a rămas în picioare. Este un simbol pentru oamenii din Ciunget. O dovadă că au știut să păstreze credința și legătura cu trecutul. Acum, primăria lucrează pentru restaurarea ei și pentru includerea bisericii într-un traseu turistic, alături de alte obiective din comună.
„Biserica din Ciunget a fost deja prezentată în fața Comisiei Naționale, cu scopul de a fi trecută din Grupa B în Grupa A de monumente istorice. Această schimbare ar însemna o recunoaștere mai înaltă a valorii ei și ar putea atrage fonduri mai mari pentru restaurare„ a spus primarul Gheorghe Dinculescu.
Pregătiri și drumuri spre locuri uitate
Primarul spune că nu a fost deloc ușor până acum: „Este o perioadă dificilă. A trebuit să obținem toate avizele și să facem studiile necesare. Se știe bine că, în privința monumentelor istorice, nimic nu e simplu.”
Totuși, chiar și în aceste condiții, lucrurile avansează. Se pregătesc documentațiile pentru depunerea proiectelor atât la AFIR, cât și la ADR Sud‑Vest Oltenia. Autoritățile locale așteaptă acum deschiderea axelor de finanțare dedicate lăcașelor de cult cu statut de monument istoric.
Drumul spre Crucea Brătienilor
În paralel, se lucrează și la partea de infrastructură. Drumul care duce spre Crucea Brătienilor, aflat pe domeniul public, are nevoie urgentă de reabilitare . Este vorba despre un traseu cu o lungime de peste 2 kilometri, care poate deveni în scurt timp o atracție turistică de sine stătătoare.
„După ce am depus strategia de dezvoltare turistică la ADR, avem în plan să reabilităm drumul care duce la Crucea Brătienilor. Este al nostru, al primăriei. Acum pregătim proiectul și pentru el”, a explicat Gheorghe Dinculescu.
Legătura cu Cascada Scoruș
Un alt punct important de pe harta turistică a localității este Cascada Scoruș. Pentru ca aceasta să fie ușor accesibilă, se lucrează la un proiect care vizează modernizarea străzii Bucureasa. Aici se va depune un proiect separat, tot cu fonduri europene, care să lege drumul de zona cascadei.
„Pregătim partea de legătură la Cascada Scoruș, și anume strada Bucureasa, pentru a depune un proiect tot la ADR Sud-Vest Oltenia – bani europeni – tot pentru nișa turismului”, a precizat primarul.
Turismul nu se face doar cu vorbe
Totul face parte dintr-o strategie de dezvoltare turistică amplă, pe care autoritățile locale au gândit-o și depus-o deja. Urmează să fie aprobată, iar după aceea pot începe și alte investiții.
„Noi vom depune documentațiile. Să vedem ce reușim să obținem. Așteptăm deschiderea axelor de finanțare, așteptăm să se liniștească lucrurile în țară. Avem nevoie de fonduri europene și guvernamentale pentru dezvoltarea localității. Ne dorim să fie finanțate și proiectele pentru asfaltare”, a adăugat primarul Gheorghe Dinculescu.
Prin urmare, la Mălaia se lucrează, dar nu doar la drumuri sau clădiri. Se lucrează la identitate. Se redescoperă locuri, se curăță biserici vechi de praf și uitare, se pun în valoare legende, monumente, cărări de munte.
Astfel, Mălaia poate deveni mai mult decât o oprire pe traseul turistic. Poate deveni o destinație în sine. Și pentru asta, este nevoie de viziune, planuri bine gândite și bani. Primăria le are pe primele două. Pentru al treilea element, așteaptă deschiderea ușilor potrivite.




