România de astăzi arată ca o mașină cu frâna trasă și pedala de accelerație apăsată până la fund.  Oficialii de la București vorbesc despre reforme, cer eficiență și lansează măsuri fiscale, dar uită să privească spre cei care duc greul în teren. Administrațiile locale sunt tot mai aproape de colaps. Birocrația sufocă orice inițiativă, salariile au fost înghețate, angajații sunt pe lista neagră, iar fondurile vin cu întârziere sau nu vin deloc.

Totul se reduce la teancuri de hârtii, ștampile inutile, drumuri făcute doar pentru semnături și o lipsă cronică de respect față de cei care țin în picioare comunități întregi. Se anunță austeritate, dar nimeni nu taie din risipa centrală. Se cere „restructurare”, dar tot în comune și orașe mici se aplică tăieri și amenințări.

În loc să sprijine administrațiile locale, statul central pare blocat într-o singură obsesie: avize, studii peste studii și reguli schimbate peste noapte. Totul este birocratizat până la absurd.

Așa se blochează orice proiect încă din fașă. Și nu e o figură de stil. Este realitatea crudă trăită de primării în fiecare zi, în timp ce oamenii din sate așteaptă apă curentă, drumuri decente și școli sigure pentru copiii lor.

 Primarul din Milcoiu denunță absurdul birocratic

La Milcoiu  problema apei a devenit urgentă:  „Zilele acestea dăm startul lucrărilor pentru săparea unui puț de mare adâncime. Dar până să ajungem aici am stat după avize de la SGA, de la Agenția de Mediu, de la CEZ și încă alte instituții. Zile pierdute pe drumuri și dosare. O nebunie: avize peste avize și bani peste tot”, a spus primarul Daniel Mușat, arătând cât de absurd este hățișul birocratic. Totul pentru un proiect făcut din bugetul local, pornit de peste jumătate de an, doar pentru că oamenii nu mai au apă în sistem din cauza secetei.

Situația este trasă la indigo în toate proiectele. La fondurile europene, povara este și mai grea. „Când depui un proiect pe bani europeni, trebuie să cari portbagajul plin de hârtii. Dacă lipsește o virgulă, ești chemat la București. Parcă suntem pe vremea lui Ceaușescu, cu ștampila după noi și cu xeroxul”, a mai spus primarul. În loc ca banii să ajungă rapid la sate, se pierd luni și ani în hârțogăraie.

Chiar și școala din centrul localității, o clădire veche de 70 de ani, fără fundație, așteaptă demolarea și reconstruirea din temelii prin programul „Anghel Saligny”. Proiectul există, dar totul se lovește de termene, analize și condiții care par făcute să descurajeze. „Am vrut să reabilităm clădirea, dar specialiștii nu ne-au dat acordul. Vom construi o școală nouă, pentru că actuala nu mai corespunde”, a explicat Mușat.

În același timp, în comună se lucrează la un proiect privind amenajarea a 436 de fose ecologice, cu finanțare europeană.. Valoarea este de 800.000 de euro. Proiectul este realizat în proporție de 30% și va fi completat cu achiziția unei vidanje. Este o investiție importantă pentru gospodăriile greu accesibile, care nu se pot lega la rețeaua de canalizare. „Avem un proiect privind amenajarea a 436 de fose. Se va realiza în zonele cu relief dificil din localitate. Pentru acele gospodării vom construi fose direct în curtea casei”, a adăugat primarul.

Există și proiectul de gaze, prin asociere cu Nicolae Bălcescu și Dănicei, iar pentru asfaltarea drumurilor este semnat un contract de un milion de euro prin AFIR. Însă și aici, startul efectiv depinde de birocrația centrală. „Contractul e semnat, dar așteptăm undă verde să dăm drumul lucrărilor”, spune Mușat.

Pe acest fond, vestea măsurilor de austeritate anunțate de Guvern lovește ca un trăsnet. „Eu întreb dacă salariul unui primar, în aceste condiții, mai face parte din normalitate.   Și, vizavi de măsurile de austeritate anunțate, întreb: cum să dai oamenii afară?  Au copii, au rate la bănci. Acest pachet de măsuri este periculos, atacă direct administrația locală și funcționarii publici. Sub pretextul unei reforme fiscale și administrative, în realitate se adâncesc problemele”, a declarat primarul din Milcoiu.

Primarii au ajuns să conducă instituții cu personal redus, bugete blocate și norme imposibile. Salariile sunt înghețate, posturile sunt blocate, iar zvonurile despre concedieri nu fac decât să amplifice frica și incertitudinea.

Mai grav, oficialii de la București au pus în discuție chiar sistarea unor investiții prin Anghel Saligny.  Primarul Daniel Mușat ne spune că programul este singura gură de oxigen pentru comune, dar acum se vorbește că doar 35% din proiecte vor continua, iar restul vor fi înghețate pe trei ani. „ „Proiectul nostru prin acest program s-a finalizat, dar Anghel Saligny rămâne un program care dezvoltă comunități. S-au făcut licitații, firmele au angajați, iar acești oameni au copii care merg la școală, au rate. Acum se vorbește despre oprirea investițiilor și despre faptul că doar 35% din proiecte vor continua. Restul – amânate pe ani de zile. E iresponsabil. Economia nu va funcționa dacă blochezi investițiile. Fără ele, totul se prăbușește” a precizat  Mușat.

Oficialii spun că, în 2025, nu se vor mai semna contracte noi pe programul „Anghel Saligny”, iar cele aflate în plată vor fi împărțite pe următorii trei ani. Nu spun însă ce se va întâmpla cu oamenii afectați de aceste decizii. Nu spun cum vor continua primăriile proiectele deja începute. Nu spun de ce localitățile mici sunt primele lovite.

În acest decor, primăriile sunt obligate să facă imposibilul, cu resurse tot mai puține. Asta, în timp ce oamenii din sate au nevoie de apă, drumuri și școli sigure.

Însă, pentru oficialii de la București, un dosar incomplet pare mai important decât un sat întreg care nu are apă potabilă