La Scundu, primarul Mihai Blejan este de părere că problemele din mediul rural nu pot fi rezolvate prin ordine venite din birourile de la București și atrage atenția asupra unor decizii care, în loc să sprijine comunitățile, le pun piedici și le sufocă. De la comasarea claselor în școli și lipsa profesorilor, până la amenzi ISU și măsuri de austeritate impuse administrațiilor locale, situația este tot mai grea:

„„Este foarte grav. Nu știu ce vor oficialii de la București să facă din educația acestei țări. Dacă nici până acum nu se făcea carte cum trebuie, acum, cu această decizie de a se învăța în clase simultane, nu se va mai face deloc. Școala din sate, cu clase comasate – adică copii de vârste diferite într-o singură încăpere – va fi un fel de after school, pe scurt, o bătaie de joc, pentru că nici profesorii nu sunt pregătiți pentru așa ceva”, a spus primarul Bejan.

În comuna Scundu, clasele 0, I și II urmează să fie comasate într-o singură clasă, iar clasele III și VI tot într-una. Mulți părinți au decis să își mute copiii la școli din oraș sau să facă naveta zilnic, pentru că nu acceptă ca propriii copii să fie victimele experimentelor de austeritate.

Școala fără autorizație și hățișul birocratic

O altă problemă majoră este școala din localitate, care nu are autorizație de funcționare.  Clădirea a fost modernizată cu fonduri europene,  însă normativele ISU se schimbă de la an la an, iar acum autoritățile locale sunt puse în situații imposibile:

„La început, ISU a cerut ca toate ușile și ferestrele să fie din termopan.  Acum vin și spun că nu sunt bune, că trebuie din lemn.  Să le dăm jos și să punem altele.  Păi de unde bani? Și nu este vorba doar de bani, ci și de faptul că școala este în garanție, după modernizarea cu fonduri europene. Cum să intervenim în perioada de garanție?  Și atunci ce facem, plătim amenzi?  Eu întreb: unde a fost ISU când s-a dat avizul de conformitate pentru această clădire?  Au semnat că totul este în regulă.  Acum vin cu alte cerințe și dau amenzi primăriilor”, spune primarul.

Birocrația este sufocantă. Hârtii peste hârtii, adrese peste adrese, cerințe care se schimbă de la o lună la alta.  În timp ce oamenii din primării încearcă să rezolve problemele reale, instituțiile centrale trimit doar hârtii și sancțiuni.

Oamenii riscă să rămână fără locuri de muncă

Pe lângă toate acestea, deciziile de austeritate, luate de oficialii de la București, lovesc direct în resursa umană din primării.   Mihai Blejan ne spune că îi este imposibil să dea afară oameni care muncesc, au copii, au credite la bănci și nu au unde să își găsească un loc de muncă:

„Cum să dau afară oamenii? Oamenii aceștia muncesc, au copii, au rate la bănci.  Unde să se ducă, în condițiile în care economia este la pământ?  Unde să lucreze în Vâlcea?  Sunt în mare parte femei, cu greutăți.  Le vede domnul Bolojan pe șantier?  Nu iau apărarea nimănui, dar birocrația este extrem de stufoasă. Cum voi da eu oamenii afară? Pe ce criterii?”, se întreabă primarul din Scundu.

Proiecte blocate de măsurile de austeritate

Un exemplu concret este achiziția unui utilaj agricol prin AFIR. Primăria este obligată să creeze și un post pentru șofer, dar din cauza restricțiilor nu se mai pot face angajări. În aceste condiții, proiectul este blocat pentru a evita riscul de a fi pierdut: „Inclusiv eu, ca primar, mă urc pe utilajele primăriei, atunci când trebuie, pentru că nu avem oameni suficienți. Acum, prin AFIR, vom achiziționa un utilaj agricol și suntem obligați, conform condițiilor impuse în proiect, să angajăm și un șofer. Din cauza măsurilor luate de Bolojan, nu putem angaja, stăm pe loc, pentru că, altfel, este posibil să pierdem proiectul”, a adăugat Blejan.

Critici la adresa oficialilor de la București

Primarul Mihai Blejan critică  modul în care se iau deciziile la nivel central, subliniind cu supărare că acestea au fost luate fără să se țină cont de realitatea din teren:   „Domnii aceștia de la București ar trebui să vină puțin pe teren să vadă situația.  De bătut câmpii de la birou sunt maeștri,  dar să vină să vadă ce este la fața locului. Să ne dea pârghii pentru a rezolva ceea ce ne impun, nu doar amenzi și ordine pe hârtie”, spune el.

Așadar, când, la centru, se vorbește despre „reforme”, la firul ierbii totul se traduce în școli fără profesori, educație de proastă calitate, proiecte oprite și oameni disperați.

Mihai Blejan ne spune că nu poate da afară oameni care muncesc și au familii de întreținut.  Și are dreptate.  Austeritatea lui Bolojan lovește acolo unde doare cel mai tare: în copii, în părinți, în noi toți.