În comuna Copăceni  se ridică o școală care promite să schimbe complet imaginea educației din mediul rural. În centrul localității, lângă Căminul Cultural, se lucrează la o clădire nouă, modernă, cu dotări similare celor din marile orașe europene. Este un proiect cu finanțare europeană, cu o valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei, care a trecut printr-un proces dificil de avizare și documentare.

„Avem un proiect cu bani europeni P+2, lângă căminul cultural din centrul localității. Școala veche am demolat-o, acum lucrăm la fundație, s-a turnat radierul. Pentru această școală am făcut o ‘benă’ de acte și zeci de drumuri fără număr, București–Vâlcea. Fiecare chichiță, fiecare virgulă a însemnat refacerea completă a documentelor. O adevărată nebunie”, a povestit primarul Tironel Tâmplărescu.

Noua unitate de învățământ va avea 8 săli de clasă, laboratoare, o sală de educație fizică de 44,6 metri pătrați, sală de festivități, săli de mese și cabinete IT complet echipate. Clădirea principală va ocupa o suprafață de 654 de metri pătrați la parter, fiind dotată cu pompe de căldură și panouri fotovoltaice, ceea ce o va face una dintre cele mai moderne școli din mediul rural din România:

„Sunt tare mândru și fericit. Vom avea o școală nouă, din temelii. Sperăm ca în trei ani să o finalizăm, acesta este termenul de execuție. Este o clădire prototip, cu sală de sport inclusă, cu laboratoare și dotări așa cum sunt în marile orașe occidentale. Nu am mai văzut o astfel de școală în România. O să vedeți la final, o să fie pentru mulți o surpriză plăcută. Aici învață aproximativ 250 de copii, iar numărul lor este în creștere”, a spus primarul Tâmplărescu.

Până la finalizarea lucrărilor, copiii au fost relocați la școala din satul Hătărasa, o clădire construită în 1977 și renovată în 2008, unde funcționează și grădinița locală.

Grădiniță nouă și Cămin Cultural modernizat

Pe lângă școala nouă, administrația locală din Copăceni are aprobat și un proiect pentru construirea unei grădinițe moderne, amplasată lângă viitoarea unitate de învățământ:   „ Așteptăm să semnăm contractul de finanțare pentru această grădiniță, tot prin ADR Sud-Vest Oltenia. Nu vom demola grădinița actuală, aflată în aceeași zonă. Îi vom da o altă utilitate, pentru activitățile copiilor”, a explicat primarul.

Tot cu bani europeni, prin același program regional, urmează să fie reabilitat și Căminul Cultural din centrul comunei. Acesta va beneficia de un acoperiș nou, panouri fotovoltaice și echipamente de siguranță la incendiu.

„ Avem un proiect pentru Căminul Cultural prin ADR Sud-Vest Oltenia. Se va schimba acoperișul, se vor monta panouri fotovoltaice și echipamente de protecție la incendii. Totul se face pentru ca activitățile culturale să se desfășoare în condiții moderne”, a precizat primarul Tâmplărescu.

Provocări administrative și lipsa personalului

Primarul atrage atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă administrațiile locale. Din totalul de 23 de posturi prevăzute în organigramă, doar 16 sunt ocupate. Postul de contabil rămâne neacoperit, deși a fost scos de mai multe ori la concurs:

„ Nu avem contabil, am tot căutat să vină cineva, dar este foarte greu. Posturile în administrație nu sunt atractive, din cauza salariilor mici. În această situație am fost nevoiți să externalizăm serviciul. Vom redeschide concursul, cu speranța că vom găsi un om potrivit. Costurile cu externalizarea sunt mai mari decât dacă am avea un angajat în primărie. În plus, un angajat este aici, opt ore, și poate ajuta și pe alte domenii”, ne-a declarat  primarul.

El a criticat și intențiile guvernamentale privind reducerea personalului administrativ:  „ Am înțeles că oficialii de la București vor să taie 10% din posturi. Noi deja avem lipsuri. Nu știu unde vom ajunge dacă se aplică această măsură. Orice reducere lovește direct în funcționarea primăriilor mici.”

Despre birocrație și condițiile impuse în finanțările europene

Tironel Tâmplărescu vorbește  și despre problemele pe care birocrația le aduce în implementarea proiectelor:

„ Suntem țara hârtiilor. Condițiile din programele europene ne pun frână în accesarea fondurilor. Sunt cerințe absurde: zece puncte dacă localitatea are gară, zece puncte dacă e străbătută de un drum național, zece puncte dacă există un monument istoric în zonă. Pentru multe comune, aceste condiții sunt imposibil de îndeplinit. Este o șmecherie, o formă mascată de a restrânge accesul la bani ”

Primarul din Copăceni consideră că administrațiile locale nu au o voce puternică la nivel central, iar atunci când statul aplică măsuri de austeritate, acestea afectează în primul rând primăriile și micii întreprinzători:

„De fiecare dată biciul cade pe administrațiile locale și pe oamenii simpli. Statul știe că pe aceștia nu îi apără nimeni. Austeritatea se vede în taxe, în impozite, în salarii și pensii mici.”

Chiar și în aceste condiții, Tironel Tâmplărescu spune că nu va renunța la investițiile începute și la proiectele pe care le are pregătite pentru viitor:  „ Am lăsat proiectul pentru primărie mai la urmă, pentru că prioritate au fost investițiile necesare: școala, grădinița, căminul cultural, rețeaua de apă și canalizare, iar lista continuă. Pentru toate proiectele, o problemă rămâne partea de cofinanțare, care are valori destul de mari, în funcție de numărul de proiecte. Nu știm unde să ne îndreptăm, statul dă din umeri. Dar, și așa, nu renunț la niciun proiect ”

Pentru Tironel Tâmplărescu, lupta cu birocrația a devenit o parte din meserie. Spune că nu se va opri, oricât de greoaie ar fi sistemul, dar recunoaște că tot mai mulți primari sunt descurajați de un stat care cere mult și oferă puțin.