În comuna Costești, o decizie luată la București stârnește nemulțumiri. Ministerul Mediului a contractat o firmă care a întocmit un studiu privind delimitarea zonelor de protecție strictă. Concluzia studiului a fost transformată în hărți care au ajuns recent la primării.  În cazul localității Costești, aproape 900 de hectare au fost încadrate în aceste zone restrictive, fără ca autoritățile locale să fie consultate cu adevărat.

Primarul Vasile Borăscu spune că procesul a fost unul grăbit și lipsit de transparență:  „ Am primit hărțile gata făcute, fără să fim întrebați nimic. În zona noastră, aproape 900 de hectare, în mare parte fond forestier administrat de Romsilva, au fost trecute în categoria de protecție strictă. Nici Romsilva, nici noi, primăriile, nu am fost ascultați. Am prezentat situația în Consiliul Local, care nu a fost de acord cu această propunere”, a declarat primarul.

La întâlnirea de la Horezu, unde au fost convocați mai mulți primari din zonă, autoritățile locale și reprezentanții Romsilva au semnalat aceleași probleme. S-a cerut ca delimitarea zonelor să fie făcută după vizite pe teren, nu doar din birou. Primarii au cerut ca studiile să țină cont de realitatea locală, de proiectele aflate în derulare și de zonele unde oamenii își desfășoară activitățile.

În ciuda acestor observații, autoritățile centrale au mers mai departe cu propunerea inițială:  „ Ni s-a spus că se vor analiza propunerile noastre, dar nimic nu s-a schimbat. Ne-am trezit cu harta finală, cu zonele deja stabilite. Este clar că deciziile s-au luat departe de teren și fără să conteze ce spun cei care trăiesc și muncesc aici”, a explicat primarul.

Problema este una serioasă, pentru că în zonele declarate de protecție strictă activitățile sunt interzise complet. Oamenii nu pot intra, nu pot pășuna, nu pot construi și nu pot desfășura niciun fel de activitate economică. La Costești, situația afectează în mod direct crescătorii de animale care folosesc izlazurile alpine:  „Avem 340 de hectare de goluri alpine – Zănoaga Mică, Zănoaga Mare, Neteda și Arnota – pe care le avem concesionate către crescătorii de animale. Toată zona Arnota a fost prinsă integral ca zonă de protecție strictă. Oamenii nu știu dacă mai pot urca cu animalele. În plus, acolo se află și unitatea militară. Dacă acest proiect trece, nici armata nu va mai putea face antrenamentele prevăzute”, explică Vasile Borăscu.

Primarii din zonă suspectează că graba cu care s-au stabilit aceste limite are legătură cu obiectivele asumate prin PNRR privind extinderea suprafețelor protejate:  „ Se vrea atingerea unui anumit procent de suprafață protejată, ca să se bifeze un indicator european. Dar la noi nu se ține cont de realitate. Este ușor să desenezi linii pe o hartă, fără să știi ce afectezi”, spun autoritățile locale.

Inventarul zonelor de protecție strictă a fost întocmit fără verificări pe teren, iar pentru autoritățile locale această metodă este greu de acceptat. În unele locuri, restricțiile propuse se suprapun peste proiecte de dezvoltare deja planificate

La Costești, autoritățile locale au sesizat deja Consiliul Local și discută despre o acțiune comună în instanță, dacă situația nu se clarifică. „Noi, primarii, suntem deciși să mergem până la capăt. Nu putem accepta restricții făcute fără logică, doar ca să bifeze cineva niște hârtii. Oamenii nu sunt de acord, iar noi avem datoria să-i apărăm”, spune Vasile Borăscu.

Primarul subliniază că protejarea mediului este importantă, dar trebuie făcută echilibrat, nu prin blocaje totale. „Toți vrem păduri sănătoase și aer curat, dar trebuie găsit un echilibru între protecție și dezvoltare. Nu poți să interzici tot și să spui că ai salvat natura. Natura o protejează și oamenii care trăiesc aici, nu doar hărțile făcute de la distanță”, a încheiat primarul din Costești.