Festivalului de folclor păstoresc „Învârtita Dorului” ajunge, în acest an, la cea de-a 50-a ediţie de la înfiinţare. Primarul Daniel Băluţă s-a pregătit cum se cuvine pentru ediţia jubiliară a evenimentului, care se va desfăşura în perioada 23-24 iunie 2018. Despre programul evenimentului şi surprizele pregătite, dar şi despre proiectele aflate în derulare pe raza comunei Vaideeni, aflăm în rândurile de mai jos, într-un interviu acordat în exclusivitate de primarul Daniel Băluţă.

Impact real: Cu ce surprize veniţi anul acesta la Festivalul „Învârtita Dorului” şi când este programat evenimentul?

Daniel Băluţă: „Învârtita Dorului” a ajuns la cea de-a 50-a ediţie şi am pregătit ceva nou, faţă de ediţiile trecute. Vom încerca să îmbinăm festivalul nostru, care este un festival cu tradiţie, al crescătorilor de animale, cei mai vechi oameni care tăinuiesc de mii de ani meleagurile noastre, cu tradiţiile altor zone ale ţării. Fiind o ediţie jubiliară şi în anul centenarului vom încerca să aducem interpreţi şi solişti de muzică populară din toate zonele ţării. Evenimentul se va desfăşura în perioada 23-24 iunie şi de programul evenimentului se ocupă doamna Silvia Macrea, directoarea Centrului Cultural „Junii Sibiului”, cu care avem parteneriatul pentru acest festival. Cred că vom avea peste 50 de interpreţi din toate zonele ţării. Încă nu am primit confirmările de la ansamblurile participante, dar cu siguranţă vor fi în număr mult mai mare decât în anii precedenţi. Vom lansa invitaţii şi reprezentanţilor judeţului, însă nu vrem să politizam evenimentul. Festivalul Învârtita Dorului este un festival cultural, un festival la care se întâlnesc români de pretutindeni pentru a se simţi bine. Sperăm ca evenimentul să fie difuzat de televiziunea naţională (TVR), am transmis o solicitare în acest sens şi vom avea multe alte surprize, de la lansări de carte, parada portului popular, dar şi programe artistice cu interpreţi de clasă, cu joc şi voie bună.

Impact real: Guvernul lucrează la modificarea legislaţiei achiziţiilor publice. Comuna Vaideeni are în procedura de licitaţie zece proiecte. Întâmpinaţi dificultăţi în derularea lor?

Daniel Băluţă: Din păcate, Legea achiziţiilor ne încurcă foarte mult. Vom vedea cum apare, ce formă va avea. În ţările din Uniunea Europeană plafonul de încredinţare directă a investiţiilor este de 5 milioane de euro. În România, atâta timp cât vom persista în preţul cel mai mic nu vom avea lucrări de calitate. În momentul în care o firmă obţine licitaţia cu 46%, mi-e greu să cred că acel constructor va face o lucrare de calitate. Părerea mea este că dacă ţi-a venit cu mai puţin de 80% din valoare, ori constructorul ori proiectantul trebuie să meargă la puşcărie, pentru că unul a făcut ceva care nu este în regulă. Ori unul încearcă să fure din investiţie, ori celălalt a umflat preţul. Eu aş face altfel: respectând acel prag stabilit, să zicem de unu sau două milioane de euro, în funcţie de cât stabilesc ei, îţi asumi cu încredinţare directă şi tu şi constructorul să faci lucrarea şi apoi poate să te verifice oricine şi, în cazul în care nu ai făcut lucrarea cum trebuie, atunci să răspunzi conform legii. Aşa ne ascundem toţi în spatele unor hârtii. Vine un constructor, câştigă licitaţia cu 43%, te contesta şi te blochează cu investiţia un an sau doi. Noi am stat în contestaţii şi doi ani. Părerea mea este că trebuie modificat acel prag de 100.000 de euro pentru investiţii care este, cred, de zece ani, iar preţurile au evoluat. Nu este normal ca şi pentru o hârtie să faci achiziţie directă şi să trebuiască să aştepţi 6 zile să nu te conteste cineva.

Impact real: Aveţi un portofoliu bogat de proiecte aflate în faza de licitaţie. Când ar putea începe, efectiv, lucrările la aceste investiţii?

Daniel Băluţă: Avem deja o contestaţie la unul dintre proiecte, cel privind construcţia de gabioane, dar sperăm să o rezolvăm zilele acestea. Suntem în licitaţie din octombrie anul trecut, dar zilele acestea vom da ordinul de începere a lucrărilor. Toate aceste licitaţii înseamnă clarificări, oameni, cheltuieli cu experţi şi multe altele. Din acest motiv am şi spus că eu sunt un primar care îmi asum ceea ce fac, eu am curajul să-mi asum faptul că fac lucruri de calitate. Consider aceste plafoane îngrădesc totuşi calitatea. În momentul în care eu scot la licitaţie o lucrare şi vine un constructor cu 46%, atunci nu îmi mai asum calitatea lucrării. Sunt alte două legi dăunătoare pentru economia ţării şi buna desfăşurare a activităţilor şi a calităţii lucrărilor, în tot ceea ce întreprindem: Legea insolvenţei şi a falimentului. Atâta timp cât un constructor este trei sferturi mort şi vine şi îţi câştigă o licitaţie, acea firmă este una disperată, care vrea cu orice preţ să câştige licitaţia şi apoi va vedea el cum o să facă lucrările. Poate exista un constructor de bună credinţă, cinstit şi corect care, dacă nu are loc pe piaţa va intra tot la mâna primului, şi va fi şi el distrus. Părerea mea este că această lege a insolvenţei este o caracatiţă care distruge mediul economic în ţara noastră.

Impact real: Despre fondurile europene ce ne puteţi spune? Se pliază comuna Vaideeni condiţiilor de accesare?

Daniel Băluţă: Un program foarte reuşit a fost prin GAL Horezu, din care şi localitatea noastră face parte. În prezent am finalizat licitaţia pentru un utilaj, este la avizare la Craiova şi urmează perioada de contestaţii. Sperăm să îl primim cel târziu până la jumătatea lunii iunie. Este al cincilea proiect european pe care reuşim să-l accesăm prin GAL Horezu. Tot din fonduri europene avem grădiniţa pe măsura 7.2, care este în procedura de licitaţie, reabilitarea şcolii vechi, care este la fel, în procedură de licitaţie, mai avem modernizarea căminului cultural, la care aşteptăm avizul de conformitate şi sperăm să nu fie probleme nici acolo. În rest, din păcate nu avem nici gară, nici tren, nici prea mulţi kilometri de drumuri judeţene sau naţionale şi nici investiţii de sute de mii de euro pe drumuri de pământ, din această cauză nu îndeplinim punctajul necesar pentru finanţarea unor proiecte privind asfaltarea drumurilor. Singura oportunitate pentru comunele ca Vaideeniul sunt programele prin POR, adică pentru modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi cam atât. Probabil suntem o comună prea frumoasă, şi nu trebuie să ne dezvoltăm cu fonduri europene, aceasta a fost gândirea celor care au scris aceste ghiduri de finanţare pe fonduri europene.

Impact real: După 16 ani de procese, judeţul Sibiu a intrat în posesia munţilor Dobrunul de pe teritoriul comunei Voineasa. Şi comuna Vaideeni se judecă cu Voineasa pentru golul alpin. Credeţi că veţi avea sorţi de izbândă acum, că s-a creat un precedent?

Daniel Băluţă: Este normal ce s-a întâmplat, pentru că, până în anul 1968, în zona respectivă era judeţul Sibiu, iar în zona unde noi suntem împroprietăriţi exista judeţul Gorj. Nu era nici comuna Mălaia şi nici comuna Voineasa în zonele acelea, pe care încearcă să şi le revendice. Nu are cum să fie comuna Voineasa proprietar acolo, deoarece le administrează din 1968. Este o ecuaţie foarte simplă: în 1945, de la Lotru în sus era Plasa Novaci, comuna Cernădie, judeţul Gorj. Aceeaşi poveste o avem şi noi: avem acele pământuri la Voineasa de peste 70 de ani, de când era comuna Cernădie, judeţul Gorj, şi acum trebuie să demonstrăm că nu are nici o treabă limita administrativă cu proprietatea. Am luat hârtie de la OCPI că putem să avem proprietate pe raza oricărei localităţi din ţara asta, am luat hârtie de la Agenţia Domeniului Statului că nu au fost niciodată în proprietatea lor, nu le-a revendicat nimeni, doar Voineasa spune că nu avem dreptul să fim acolo. Acestea sunt procesele noastre cu Voineasa din 2013 şi până în prezent. Mai rău este faptul că acest lucru blochează dezvoltarea judeţului.

Ramona BĂLTEANU