Ziua Unirii, un motiv de sărbătoare pentru comuna Drăgoeşti

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.”, spunea Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul. 27 mai este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de  „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei“. La această data, Mihai Viteazul devine oficial conducător al celor trei principate române, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova. Adevăratele origini ale domnitorului primei Uniri, Mihai Viteazul, se află la Drăgoeşti, în judeţul Vâlcea, unde a şi fost botezat în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, ctitorie a cumnatului său, marele logofăt Tudor Drăgoescu, care datează din anul 1525. Există dovezi că la Drăgoeşti, în curtea marelui logofăt Tudor Drăgoescu a avut loc, la 4 iulie 1557, divanul Ţării Româneşti. Evenimentul a fost consemnat într-un hrisov semnat de către Pătraşcu Vodă, document aflat în arhivele Academiei Române. Pătraşcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazul (după unii istorici) şi domn al Ţării Româneşti, îşi petrecea vara la Drăgoeşti, la fiica sa Maria, căsătorită cu marele Logofăt Tudor Drăgoescu.

Istoricii cred că şedinţa divanului de la 4 iulie 1557 a avut loc la Drăgoeşti fiindcă era botezul lui Mihai sau nunta fiicei lui Pătraşcu Vodă, Maria. Se crede că Pătraşcu Vodă era tatăl nelegitim al lui Mihai Viteazul, însă nu există dovezi ale filiaţiei. Istoricii opinează că mama lui Mihai Viteazul era o vânzătoare de răchie din Buciumeni, localitate în care Mihai Viteazul construieşte o bisericuţă din lemn. 

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *