România, luată din nou prin surprindere

Conform directivei impuse încă de acum doi ani de Comisia Europeană, în România ar fi trebuit sa dispară, de la începutul lunii iulie, toate produsele din plastic de unică folosinţă de pe rafturile magazinelor. Un angajament care a luat prin surprindere din nou statul român. Totul se reduce la ideea că statul nostru nu este niciodată pregătit în faţa unor norme noi. Meteahna este veche, dar se repetă, pentru că am mai avut recent o astfel de temă, la finele lunii mai, cu faimosul program PNRR, pentru care România tot nu este pregătită. Ne lăudăm cu experienţa pe care o avem în atragerea de fonduri europene, dar niciodată nu suntem gata să luăm startul împreună cu celelalte state şi pierdem bani. De fapt, nu există nici o normă a Uniunii Europene, şi nu numai, la care statul român să se poată alinia la timp.

Am avut o directivă UE în privinţa spălării banilor, care ar fi trebuit să limiteze mita, dar România a amânat-o vreo 3 sau 4 ani, fiindcă nu era pregătită să o implementeze. Statul român nu este pregătit pentru nimic. Fie că ne place sau nu ne place, este o realitate, fiindcă aleşii neamului nu au cum să se pregătească, atâta timp când umblă prin Parlament cu sacii de cadavre în loc să stea cu hârtiuţa şi pixul pregătite, să vadă cum este cu norma impusă şi cum se face. În principiu despre asta este vorba, atunci când reprezentaţii statului român îşi dau la gioale unii altora sau fac spectacol gratuit în loc să pună pe hârtie ce este de făcut. Problema trenează la vârful ruşinos al piramidei statului român, pentru că baza statului, adică plătitorii de taxe şi impozite muncesc, îşi fac treaba, nu au motiv să spună că sunt nepregătiţi atunci când trebuie să meargă la serviciu. Acolo unde avem clasă politică, avem şi foarte multe decalaje. Acolo unde trebuie să se muncească, mai ales în zona privată, există o eficienţă a muncii ridicată, chiar dacă acele studii cu privire la eficienţa muncii şi performanţei în România arată că suntem foarte jos.

Pe de altă parte, este adevărat că studiile de acest gen se fac printre oamenii simplii, adică între fraieri şi cei angajaţi la stat, de la bugetari până la politicieni, adică tot printre bugetari şi atunci, în momentul în care faci o medie între eficienţa oamenilor care muncesc foarte mult şi a celor care nu fac nimic rezultatul va fi o medie foarte proastă comparativ cu alte ţări, unde şi politicienii muncesc.

Cât durează să faci un act normativ în România nu ştim, mai ales că toată lumea ştia că va veni acest moment, începutul lunii iulie şi că trebuia îndeplinită această directivă, dar ştim că noi, ca naţiune, nu suntem pregătiţi niciodată pentru nimic. De fiecare dată ajungem să ne eschivăm şi să amânăm lucrurile care nu ne ies, din cauza metehnelor la care nu suntem dispuşi să renunţăm.

O altă discuţie care tergiversează este cea cu pensiile speciale, de la care Guvernul se tot eschivează, fiindcă domnii aceştia sunt nişte oameni speciali, oamenii care fac planuri, gândesc, oameni care aliniază tot ceea ce se întâmplă în România la IQ-ul comunitar şi au nevoie de nişte pensii speciale. Se acordă avantaje într-o zonă unde s-a strâns tot mâlul uman al acestei ţări, cu foarte mici excepţii, fiindcă sunt printre ei şi oameni care trag pentru alţi zece, care nu fac nimic. 

Avem de-a face şi aici cu un sistem mâlos, înecat, sugrumat de toţi aceşti indivizi care sunt acolo doar pentru salarii speciale, pensii speciale, diurne speciale, sporuri speciale, inclusiv aerul pe care îl respiră, tot ce este în jurul lor este special. Vorbim despre o zonă a sistemului de unde s-a dat un miliard de euro şi s-a luat mită în ultimii 6 ani, conform ultimului calcul realizat şi făcut public de procurării DNA. Aceştia au descoperit intermediari care încasau banii sau circuite complexe de firme prin care se tranzacţionau sume mai mari decât bugetul anual al Parchetului Anticorupţie. Mai grav este că toţi aceşti şmecheri, la un loc, au bani mai mulţi decât bugetul României. Nu este de mirare că avem o ţară sufocată de tentaculele mafiei generalizate, şi asta fiindcă în toate instituţiile statului avem mafie, în pădurile din România se fură ca-n codru, în sistemul sanitar este mafie – ne-a spus-o clar, cu subiect şi predicat, fostul ministru al sănătăţii, Vlad Voiculescu, în toate domeniile de activitate România este sufocată de o mafie bine înrădăcinată, cu mai multe capete, unde, dacă se taie un cap apar alte zece, şi este greu să ne dăm seama cum putem scăpa de balaurul acesta. 

Dacă se vrea o repornire a României şi repunerea ei pe linia de plutire trebuie schimbaţi oamenii aceştia o dată pentru totdeauna, altfel ne vom uita de fiecare dată la o Românie luată prin surprindere, niciodată pregătită să facă vreun pas, să răspundă la termen. Trebuie scoşi din sistem politicienii dispuşi să facă tot felul de compromisuri şi să vină oameni noi, bine pregătiţi, care vor să facă ceva pentru România şi nu doar pentru ei, la nivel personal sau la nivel de grup. Dacă nu se va schimba această clasă politică şi dacă nu se taie răul de la rădăcină vom discuta încă 100 de ani de acum înainte despre o Românie luată prin surprindere, în timp ce toate celelalte ţări din Europa şi nu numai se vor dezvolta, iar noi vom bate în continuare pasul pe loc. 

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *