Costeşti, o adevărată oază de relaxare

Costeştiul este locul unde domneşte o atmosferă rustică, iar satul poate fi considerat o adevărată oază de relaxare. Cu peisaje deosebit de frumoase, cu oameni falnici, care au ştiut că tradiţia va reprezenta, la un moment dat, moneda de aur a localităţii, aşezarea este una dintre localităţile cu potenţial turistic important, fapt pentru care, în anul 2016, aici a fost lansat proiectului „România nemaivăzută – 15 locuri de descoperit”, organizat de Institutul Cultural Român. Aici este locul de unde stelele se vad mai bine pe cer pentru că aerul este curat, iar localnicii transmit sensibilitatea profundă faţă de semnificaţia acestor locuri strâns legate de istoria românilor. Pitorescul localităţii şi împrejurimile sale, la care se adaugă impresionanta încărcătură istorică a acestor meleaguri, mult apreciată de turişti, potenţialul turistic şi obiectivele existente, îndreptăţesc comuna Costeşti să fie considerată una dintre destinaţiile turistice ale judeţului. Comuna Costeşti atrage nu numai prin frumuseţea naturii şi zestrea culturală, dar şi prin monumentele istorice şi lăcaşurile ei de cult de o importanță deosebită privind cultura şi civilizaţia românească: Mânăstirea Bistriţa, Mânăstirea Arnota, Biserica de Lemn din Grămeşti-1664, Biserica Parohială Schitul Pietreni (Schitul de Subpiatră sau Schitul 44 de Izvoare), Biserica (schitul) Păpusa, Biserica Ciorobeşti, Biserica de lemn din Gruşetu, Biserica parohială Secături, Biserica parohială Costeşti, Crucea de Sudos, Necropola hallstattiană de la Bistriţa, Necropola hallstattiană Ferigile. În afara mânăstirilor enunţate se mai pot vizita în zonă: Muzeul Trovanţilor, Muzeul de artă „Dumitru D. Anghel” , Stabilimentul Băilor Costeşti, Peştera Liliecilor (Peştera Sfântului Grigorie de la Bistriţa), alte peşteri, trasee montane de o rară frumuseţe şi acces la Parcul Naţional Buila- Vâturariţa, Cheile Bistriţei, Cheile râului Costeşti, Podul Bibescu Vodă şi Crucile în piatră din Cheile Bistriţei, Izvoarele sulfuroase „La Pretorian”, precum şi Moara cu joagăr din cătunul Ciorobeşti.

Biserica 44 de Izvoare – „Schitul de sub Piatră”

Biserica 44 de Izvoare situată în satul Pietreni, la poalele Munţilor Buila-Vanturariţa, este înconjurată de codri seculari şi livezi de pruni şi meri. Ridicată pe malul stâng al râului Costeşti, la ieşirea acestuia din Cheile cu acelaşi nume, numele bisericii – „44 de izvoare” – vine probabil de la mulţimea izvoarelor care se găsesc în zonă. Aici sunt izvoare minerale tămăduitoare, a căror taină o ştiu doar localnicii. Iniţial, biserica a fost metoc al Mănăstirii Bistriţa, cunoscută fiind sub numele de „Schitul de sub Piatră”. Schitul este atestat documentar din anul 1701, conform inscripţiei de la intrare. Biserica 44 de Izvoare este o biserică simplă, cu pridvor închis, acoperită cu şiţă. Pictura este opera pictorului bistriţean Efrem Zugravul, din păcate deteriorată în urma fisurării pereţilor, ca urmare a zguduirilor produse de exploziile din cariera aflată în apropiere. Biserica a fost vizitată de regele Carol şi de Alexandru Odobescu. Biserica a fost grav afectată de cutremurele din 1977 şi 1986, astfel că avea nevoie urgentă de reabilitare. În anul 2010, cu sprijinul Ministerul Culturii – Direcţia Monumente Istorice, biserica intra într-un amplu proces de restaurare şi consolidare cu promisiunea că, după terminarea lucrărilor de consolidare, se va restaura pictura murală, fiind redată astfel circuitului turistic una dintre valoroasele monumente ale artei şi arhitecturii ecleziastice vâlcene: „Biserica, sfinţită în toamna acestui an a fost construită în anul 1701 şi i se mai spune şi Schitul de sub Piatră, Schitul 40 de izvoare sau Schitul 44 de izvoare. Se spune că, atunci când Carol I a venit la Pietreni a numărat 40 de izvoare, iar Regina Maria a numărat 44 de izvoare care veneau din munte. Biserica s-a resfinţit, în urma unei consolidări care a fost făcută în urmă cu zece ani. Am aşteptat o minune să putem face şi pictura, numai că pictura are ceva probleme legate de frescă. Este foarte greu de restaurat, iar costurile sunt foarte mari, 6-7 miliarde de lei vechi. Deocamdată nu avem banii aceştia, şi încercăm pe viitor să identificăm o altă sursă de finanţare. Ţinând cont de faptul că nu s-au mai ţinut slujbe de mulţi ani, am hotărât să o resfinţim”, ne-a declarat primarul comunei Costeşti, Toma Peştereanu.

Claudia Şchiopu