UE ne dă bani, dar nu ne bagă şi în traistă

Guvernul PNL dă asigurări că România nu va duce lipsă de fonduri europene pentru repornirea economiei după criza coronavirus, pentru căalocările anunţate de Comisia Europeană se arată a fi generoase. Ele trebuie însă negociate la nivel de şefi de stat. Preşedintele a anunţat că prima rundă de discuţii va fi la următorul Consiliu European, de la jumătate lunii iunie. Prin urmare, suntem în faţa unei oportunităţi imense, prin care putem să transformăm România în bine.

România beneficiază de a şasea finanţare ca mărime, potrivit propunerii Comisiei Europene de relansare economică. Dintre cele 750 de miliarde euro ale programului Uniunii Europene, ţara noastră are alocat 33 de miliarde, din care 21 de miliarde de euro sub formă de granturi, iar 12 miliarde de euro sub formă de fonduri rambursabile pentru o perioadă lungă de timp. La această alocare bugetară de criză se adaugă şi fondurile pe care România le-ar fi primit oricum prin politica de coeziune şi cea agricolă. În total, aproape 70 de miliarde de euro sunt programate pentru perioada 2021- 2028. Banii vor putea fi accesaţi pe bază de proiecte de infrastructură şi dezvoltare începând cu anul viitor, după intrarea în vigoare a cadrului financiar multianual. „Pentru acest an, România a primit fonduri în valoare de un miliard de euro în vederea relansării economice, la care se adaugă posibilitatea de acorda ajutoare de stat şi de a majora deficitul bugetar la peste 3% din PIB”. Fondurile alocate de UE reprezintă o responsabilitate, pentru că România trebuie să absoarbă, de data aceasta, tot ce este pus la dispoziţie pentru ţara noastră şi să pună pe masă o serie de priorităţi. Este nevoie de proiecte de anvergură întocmite „ca la carte” pentru dezvoltarea infrastructurii, construirea de noi spitale dotate cu aparatură performantă, logistică industrială, modernizarea şcolilor, reînfiinţarea canalelor de irigaţii, sisteme de apă şi canalizare în toate satele şi alte multe lucrări majore de protecţie a mediului şi de amenajare a teritoriului. Se pot face investiţii în accesul la educaţie, sănătate, locuire, oportunităţi pentru copii şi tineri, precum şi pentru alte categorii vulnerabile ale societăţii cum ar fi persoanele cu dizabilităţi. Vârstnicii sunt şi ei o prioritate pentru lupta împotriva sărăciei şi excluziunii.

Dumitru Ropină: „Condiţiile impuse în programele de finanţare reprezintă problema”

Întrebat dacă este pregătit pentru absorbţia fondurilor europene puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, primarul localităţii Goleşti, Dumitru Ropină spune că este dezamăgit, pentru că în exerciţiul financiar 2014 – 2020 condiţiile impuse în programele de finanţare au fost imposibile pentru comunităţile mici şi au eliminat de la finanţare localitatea. „Condiţiile impuse în programele de finanţare reprezintă problema. Din punctul nostru de vedere, fondurile europene pentru noi s-au dovedit a fi un fiasco. Dacă se menţin condiţiile vechi, singura variantă de accesare a fondurilor europene este varianta proiectelor transfrontaliere. Prin urmare, dacă două sau mai multe comune se pot asocia au posibilitatea accesării fondurilor europene”, este de părere primarul localităţii Goleşti, Dumitru Ropină.

Planuri pentru următorul mandat

Administraţia locală din Goleşti are în plan pentru următorul mandată două probleme urgente. În primul rând, se vizează introducerea reţelei de canalizare pentru satele unde există deja sistem de apă şi a doua problemă este asfaltarea drumurilor comunale: „Nu putem demara un proiect de asfaltare până nu facem reţea de canalizare, pentru că drumurile din satele Aldeşti şi Blidari sunt foarte înguste, în aşa fel încât conducta de canalizare se va introduce pe mijlocul drumului. Apoi urmează problemele legate de dezvoltarea localităţii, care se pot rezolva doar creând facilităţi pentru investitori. În acest sens, posibilităţile pe care le are comuna ar fi ca o parte dintre izlazurile care sunt riverane cu drumurile asfaltate să fie introduse în intravilanul localităţii. Asta presupune schimbarea PUG, adică bani, fiindcă şi acest PUG depinde de o comisie de la judeţ. Prin urmare, nu este posibil să ai 100 de hectare de izlaz, unele dintre izlazuri să fie vecine cu drumul asfaltat şi ele să nu fie introduse în intravilan. Fac această precizare pentru că izlazurile sunt singurele terenuri care ar putea atrage investitori, datorită suprafeţei mari, sau să le dăm tinerilor din satele izolate câte 2500 de metri pentru casă, şi asta pentru că în zona respectivă nu se poate asigura infrastructura, apă, canalizare sau gaze”, a precizat consilierul personal al primarului Dumitru Ropină, Nicolae Ştefănescu.

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *