Eșecul digitalizării românești: 40 de milioane de euro risipiți

La începutul lunii august, premierul a tăiat panglica noului portal al Registrului Comerțului, într-o festivitate fastuoasă care s-a înscris perfect în retorica preelectorală. În discursurile oficiale, cuvântul „digitalizare” a strălucit puternic, acompaniat de promisiuni grandioase. Dar, la scurt timp după lansare, mirajul digital s-a transformat într-un coșmar birocratic. Portalul de 40 de milioane de euro, destinat să revoluționeze interacțiunea între stat și mediul de afaceri, nu funcționează. Iar haosul pe care l-a provocat este acum o poveste demnă de Caragiale.

Un eșec răsunător, ascuns sub fastul lansării:

Suma colosală cheltuită pentru acest proiect informatic nu a dus la digitalizarea dorită, ci la un paradox comic: instituția crucială pentru mediul de afaceri românesc, Registrul Comerțului, funcționează, în mare parte, „manual”. Ministerul Justiției a recunoscut recent că angajații ONRC sunt obligați să proceseze cererile antreprenorilor… cu pixul și hârtia. Ironia este cruntă: în loc să eficientizeze procesele, „digitalizarea” a paralizat instituția și a trimis-o înapoi în timp. Și nu orice timp, ci în era pixului și a „degetalizării”.

„Curat degetalizare, coane Fănică!”

Între timp, mii de antreprenori privesc neputincioși cum afacerile lor stagnează. Săptămâni întregi de așteptare pentru o rezervare de nume de firmă sau pentru un simplu act care, în teorie, ar fi trebuit să fie emis automat prin noua platformă. În realitate, antreprenorii își amână planurile de afaceri, pierd bani și nervi, iar soluția propusă de autorități – „procesare manuală” – pare o glumă proastă. Dacă tot ne întoarcem la metoda clasică, de ce nu au investit cele 40 de milioane de euro în pixuri și hârtie autocopiativă? Poate că am fi avut un „salt tehnologic” mai eficient în acest mod.

Guvernul, preocupat de tot, mai puțin de soluții:

În loc să caute o soluție rapidă și concretă, autoritățile par să ignore complet problema. Ministrul Justiției a făcut doar o simplă constatare a eșecului, fără să ofere o cale clară de rezolvare. În tot acest timp, antreprenorii continuă să sufere. Mii de firme sunt blocate într-o birocrație bolnăvicioasă. „Digitalizarea” a fost cuvântul magic, dar se pare că am ajuns la „degetalizare” – o stare în care procesul digital este înlocuit de gesturi fizice și de pix.

Un „tun” pe banii contribuabililor:

Potrivit Economedia.ro, problemele noului sistem au apărut încă de la început, când utilizarea în masă a scos la iveală deficiențele platformei. Dar cine a fost responsabil pentru această catastrofă? Nimeni nu pare să fie, căci, ca în multe alte „investiții” făcute din bani publici, un astfel de tun rămâne acoperit sub un strat gros de ignoranță. Banii au fost cheltuiți, proiectul a eșuat și nimeni nu se grăbește să repare lucrurile.

Digitalizarea promisă cu surle și trâmbițe s-a transformat într-un fiasco birocratic, iar întreprinzătorii au devenit victimele unui sistem care, în loc să le simplifice viața, le pune și mai multe piedici.

Cele 40 de milioane de euro ar fi putut aduce schimbări reale, însă, în loc de progres, avem un regres comic. Iar această „degetalizare” românească nu e altceva decât o altă dovadă a incompetenței și nepăsării administrative, care își continuă nestingherit naufragiul, în timp ce noi, contribuabilii ne privim taxele risipite.