Românii se trezesc din nou cu nota de plată pe masă

În ultimele săptămâni, Guvernul a anunțat un val de măsuri fiscale și administrative prezentate drept soluții pentru reducerea deficitului bugetar. În realitate, aceste decizii schimbă regulile jocului pentru cetățeni, pentru administrațiile locale și pentru mediul economic, într-un mod brutal.

Sub eticheta de „reformă” se ascund creșteri de taxe, restricții fără precedent și o restructurare care taie direct din confortul populației. Guvernanții au împărțit aceste decizii în trei pachete distincte, la care se adaugă un plan separat de reorganizare a administrației publice. Estimările oficiale vorbesc de miliarde care ar urma să ajungă la buget: 9,5 miliarde lei în 2025 și 35 de miliarde în 2026. În spatele cifrelor însă, realitatea pentru români va însemna scumpiri, înghețarea veniturilor și reguli tot mai greu de suportat.

Primul pachet – taxe mai mari și venituri tăiate

Primul set de măsuri intră în vigoare la 1 august și lovește direct în buzunarul cetățenilor. Printre cele mai importante schimbări:

• TVA standard a urcat de la 19% la 21%, iar cel redus (alimente, medicamente, lemne de foc, cărți) crește de la 9% la 11%. Locuințele ies din lista de produse cu TVA redus, ceea ce înseamnă scumpiri pe piața imobiliară.
• Accizele la alcool și carburanți cresc cu 10%, iar produsele din tutun vor fi mai scumpe.
• Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei plătesc contribuția la sănătate pentru sumele care depășesc acest prag.
• Persoanele aflate în șomaj, părinții cu indemnizație de creștere a copilului și beneficiarii venitului minim de incluziune vor avea rețineri de 10% din ajutoarele primite.
• Mamele minore păstrează bursa de 700 lei, deși inițial fusese anulată.
• Coasigurații – soț, soție sau părinți fără venituri proprii – nu mai sunt scutiți de la plata CASS. Întreținătorii lor trebuie să achite anual 2.340 lei pentru fiecare persoană.
• Impozitul pe dividende urcă la 16%, dar abia din 2026.
• Câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate între 4 și 40%, în funcție de sumele câștigate.
• Salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate în 2025.
• Bursele de merit se acordă doar elevilor cu medii peste 9, în limita a 15% dintr-o clasă.
• Băncile mari plătesc un impozit de 4% pe cifra de afaceri în perioada iulie 2025 – decembrie 2026.

Toate aceste măsuri vin pe fondul reliberalizării prețurilor la energie, de la 1 iulie. Mulți consumatori casnici au ajuns să plătească facturi duble față de luna anterioară, când prețurile erau plafonate.

Pachetele 2 și 3 – reguli noi pentru cetățeni și autorități

Al doilea și al treilea pachet aduc mai ales schimbări administrative și fiscale suplimentare. Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat câteva dintre ele:

• suspendarea permisului pentru cei care nu plătesc amenzile de circulație într-un an;
• adierea unui autovehicul doar după achitarea datoriilor către primărie;
• reducerea posturilor în administrațiile locale unde populația scade, creșterea numărului acolo unde populația urcă;
• achiziția și înmatricularea unei mașini condiționată de plata taxelor locale;
• autorizațiile de construcție acordate doar contribuabililor fără datorii;
• reținerea automată a datoriilor din ajutoarele sociale;
• recalcularea impozitelor pe clădiri și autoturisme.

Pentru aceste pachete nu există încă o dată clară de aplicare, proiectele de lege fiind în pregătire.

Reforma administrativă – reorganizarea aparatului public

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Cseke Attila au anunțat separat un plan de restructurare a administrației. Printre măsurile discutate:

• plafonarea numărului de angajați în fiecare localitate, în funcție de populație;
• introducerea unei grile salariale unice pentru primăriile care nu își pot acoperi cheltuielile de personal;
• posibilitatea ca un funcționar să lucreze cu jumătate de normă în două sau trei primării;
• reducerea cabinetelor de consilieri ai aleșilor locali și demnitarilor;
• primăriile vor decide dacă permit jocuri de noroc pe teritoriul lor și pot introduce taxe speciale pentru aceste activități;
• reținerea automată a datoriilor din veniturile cetățenilor, direct la sursă;
• suspendarea permisului pentru amenzile neplătite în 90 de zile;
• radierea vehiculelor doar cu certificat fiscal;
• cumpărătorii de autoturisme vor putea înregistra mașina pe numele lor doar după ce își achită taxele;
• folosirea dronelor pentru a depista clădirile nedeclarate și introducerea lor în evidențele fiscale;
• externalizarea recuperării datoriilor prin firme de executare fiscală;
• schimbarea regulilor pentru plata amenzilor: în primele 15 zile se va putea achita jumătate din valoarea aplicată;
• eliminarea caracterului de „secret fiscal” pentru datoriile la buget, astfel încât listele restanțierilor să poată fi făcute publice.

Prin urmare, România se pregătește pentru cea mai dură serie de măsuri de austeritate din ultimii ani. De la taxe mai mari și înghețarea veniturilor, până la reorganizarea administrațiilor locale, fiecare pachet vine cu schimbări care ating direct cetățenii. Dacă guvernul va reuși sau nu să echilibreze bugetul prin aceste măsuri, rămâne de văzut. Cert este că impactul asupra populației și mediului economic se va resimți rapid, iar discuțiile despre aceste decizii abia încep.