În numele economiei, oficialii de la București au tras frâna peste  investiții, au suspendat lucrări și impun reduceri masive de personal.  În tabelele guvernanților totul pare simplu.  În teren însă, efectele sunt dure, deciziile  apasă greu și lasă administrațiile fără aer. Totul se face sub pretextul unei economii artificiale, desenate cu pixul, care ignoră complet nevoile reale și munca depusă de administrațiile locale.

Economia pe hârtie, pierderi în teren. Proiectele blocate aduc costuri uriașe

Oficialii de la București au decis că doar proiectele care au depășit 30% realizare fizică vor continua, atât prin Programul „Anghel Saligny”, cât și prin PNRR. La Mihăești, lucrările de asfaltare și amenajare a trotuarelor au trecut de 70%. Șantierul este vizibil, iar primarul Constantin Bărzăgeanu spune că situația localității sale este una privilegiată: „Pot spune că suntem printre norocoși, pentru că la noi s-a lucrat și am ajuns la un stadiu avansat. În alte localități, lucrările au fost sistate. Dar problema blocării investițiilor este una reală și ne privește pe toți.”

Decidenții de la centru au invocat economiile pentru a opri investițiile locale. În teorie, cifrele par ordonate. În realitate, asta înseamnă șantiere lăsate în aer, muncitori trimiși acasă și drumuri neterminate. Fondurile deja cheltuite riscă să fie pierdute, iar lucrările să se degradeze odată cu ploile, frigul și ninsorile care se apropie: „Problema nu se oprește la pierderile imediate. Un drum asfaltat doar pe jumătate va necesita lucrări suplimentare atunci când șantierul va fi reluat, iar costurile vor fi mult mai mari. Fondurile europene sau guvernamentale care au susținut investiția pot fi retrase dacă termenele nu sunt respectate. Iar reluarea unui proiect blocat înseamnă, de cele mai multe ori, refacerea licitațiilor și amânări de ani de zile”, a spus primarul.

Reducerile de personal, o altă lovitură

Pe lângă stoparea investițiilor, reforma administrativă prevede tăierea a 40.000 de posturi la nivel național. Guvernul a publicat cifrele după care se vor face reducerile, iar tensiunea a crescut în primării.  La Mihăești, funcționarii sunt înscriși într-un sindicat și nu pot fi concediați după bunul plac. „Eu nu pot să dau dispoziție de concediere atâta timp cât oamenii aceștia își fac treaba. Dacă un angajat își îndeplinește obligațiile, cum să-l dai afară? Pe cine să dau afară? Tăierile nu pot fi făcute de-a valma”, subliniază primarul.

Birocrația sufocă administrațiile, dar Guvernul cere concedieri

Într-o instituție unde fiecare angajat are sarcini bine definite, concedierile pot bloca activitatea, mai ales într-un sistem sufocat de birocrație. Zilnic trebuie întocmite documente, trimise răspunsuri și respectate proceduri complicate. „La noi este nevoie de fiecare om, pentru că suntem îngropați în acest hățiș de hârtii peste hârtii. Dacă se dorea reducerea aparatului administrativ, atunci primul pas trebuia să fie simplificarea documentelor și a răspunsurilor pe care toate instituțiile statului ni le solicită. De-a lungul anilor am împărțit sarcini și am delegat responsabilități. Dacă reduci schema, cine mai duce treaba? Analizele trebuie făcute detaliat, pentru că nu toate primăriile sunt la fel. Chiar dacă au același număr de locuitori, nu au aceeași structură de personal. Criteriile trebuie gândite cu atenție, mai ales acolo unde sunt posturi unice”, explică primarul Constantin Bărzăgeanu.

Întrebarea care rămâne fără răspuns este ce se va întâmpla cu cei concediați. Unde vor lucra oamenii care sunt obligați să plece din administrație, într-o țară unde locurile de muncă sunt  o problemă? „Este foarte grav. Nimeni nu se gândește la oameni, la familiile care au copii, la ratele la bănci și la greutățile de zi cu zi. Pentru oficialii de la București importante sunt calculele făcute din pix, nu oamenii”, atrage atenția primarul din Mihăești.

Astfel, măsurile oficialilor de la centru au efecte care depășesc zona administrativă. Investițiile începute rămân în aer, cu riscul deteriorării, până când guvernanții vor decide dacă mai alocă fonduri. În același timp, primăriile riscă să fie paralizate de lipsa personalului.