În comuna Stoilești, proiectul de asfaltare finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” a ajuns aproape de final, dar s-a blocat din lipsă de fonduri. Lucrările sunt realizate în proporție de aproape 90%, însă plățile către constructor sunt întârziate de luni întregi. Din cauza facturilor neplătite, firma a suspendat activitatea și a părăsit șantierul.

„ Proiectul este realizat în proporție de aproximativ 90%, dar constructorul a plecat. Nu a primit niciun ban pentru facturile trimise la minister din luna martie. Repet, nu s-au făcut plăți din martie. La acel moment aveam lucrările executate în proporție de 79,64%, deci sub pragul de 80% — prag despre care oficialii de la București au spus ulterior că ar fi condiție pentru continuarea finanțării. În martie nu era nicio discuție de acest fel”, ne-a explicat primarul social democrat Florin Ionescu.

Proiectul de asfaltare, finanțat prin programul guvernamental „Anghel Saligny”, vizează 15,3 kilometri de drumuri comunale. Valoarea totală a lucrărilor depășește 14 milioane de lei. Conform contractului, investiția trebuia finalizată și recepționată în luna noiembrie. Acum, termenul va fi amânat.

„Constructorul a lucrat până în iulie, pe banii lui, și are patru situații de lucrări depuse. Ministerul trebuie să ne aloce 4 milioane de lei pentru decontarea lucrărilor executate. Până atunci, nu se va mai întoarce nimeni în teren. E normal, nu poți lucra la nesfârșit fără să primești banii”, a spus primarul.

Situația de la Stoilești nu este singulară. Multe localități din țară se confruntă cu întârzieri la plăți și cu lipsa clarității privind alocările bugetare. Din cauza acestui blocaj, primăria este nevoită să suporte presiuni din toate părțile: proiecte nefinalizate, costuri crescute și măsuri de austeritate impuse de Guvern.

Florin Ionescu atrage atenția că, pe lângă problema fondurilor, primăriile trăiesc o perioadă dificilă și din cauza restricțiilor bugetare impuse la nivel național. „În mare parte, noi lucrăm cu bani europeni, și este un lucru bun. Dar România se împrumută foarte mult și nu înțelegem unde se duc banii. Salariile din administrațiile locale sunt înghețate la nivelul anului 2022, angajările sunt blocate, însă cheltuielile cu personalul au crescut. Sperăm să nu fim nevoiți să dăm oameni afară”, a explicat el.

Primarul spune că administrația locală funcționează cu un număr redus de angajați, fiecare având atribuții multiple. Reducerea personalului ar duce la blocarea unor servicii publice esențiale. „Avem utilaje care sunt deservite de persoane specializate. Dacă dăm afară oameni, blocăm serviciile. Reforma gândită de guvern ar trebui să țină cont de realitatea din teritoriu. Nu poți să calculezi totul la număr de angajați fără să vezi ce face fiecare om”, a mai spus acesta.

Una dintre marile probleme este că Guvernul include șoferii microbuzelor școlare în schema totală de angajați, deși aceștia nu sunt funcționari administrativi:  „ La Stoilești sunt șapte structuri școlare. În aceste școli învață 300 de copii, iar satele sunt situate la distanțe mari. Un microbuz face zilnic 187 de kilometri, iar cele două microbuze ale noastre ajung la aproape 350 de kilometri pe zi. Cum să dai afară șoferii? Asta ar însemna să nu mai putem duce copiii la școală”, a precizat Florin Ionescu.

El explică și un aspect mai puțin cunoscut: într-o primărie mică, fiecare angajat are mai multe sarcini:  ” Funcționarii nu sunt doar contabili, secretari sau ingineri agricoli. Sunt și femei de serviciu, oameni care deservesc utilaje — toți sunt importanți. Fiecare are atribuții suplimentare. Dacă dai afară pe cineva, altul trebuie să-i preia munca, deși are deja alte responsabilități. Guvernanții privesc totul simplist: «Dați afară 10% din personal!». Dar nu ne spun cum, pe ce criterii și cine rămâne să facă treaba.”, a spus primarul, vizibil iritat de tonul impus de la centru.

Florin Ionescu consideră nedreaptă ideea că oamenii concediați ar putea fi reprofilați și trimiși să lucreze în zona privată:” Omul acela are familie, copii, rate la bancă. Cum să-i faci reconversie profesională la 58 de ani și să-l trimiți în privat, într-un sector sufocat chiar de măsurile lor? E imposibil. Asta arată cât de departe sunt de realitate „a mai adăugat.

Primarul mai vorbește despre un alt fenomen care le consumă mult timp angajaților din primărie: avalanșa de adrese venite de la instituții centrale:  „Zilnic primim câte șapte-opt adrese la care trebuie să răspundem. Unele par făcute doar ca să justifice activitatea celor de la centru. Probabil sunt persoane care trebuie să arate că lucrează, așa că trimit hârtii în teritoriu. Sincer, la o adresă nu am răspuns intenționat. Mi-o asum public. Și nu s-a întâmplat nimic”, spune Ionescu cu sinceritate.

În ceea ce privește proiectele cu finanțare europeană, lucrurile sunt la fel de complicate. După ce o investiție este finalizată, urmează o perioadă lungă de monitorizare birocratică: „ Facem o clădire cu bani europeni, am arătat că este gata, dar nu e suficient. Urmează cinci ani de monitorizare, cu rapoarte peste rapoarte. În fiecare lună sau la trei luni trebuie trimise documente, poze, explicații. În tot acest timp, avem alte proiecte în lucru. Este o nebunie. Și probabil că și în ministere sunt oameni care se ocupă doar de aceste hârtii, ca să justifice că au activitate”, a spus primarul.

În ciuda acestor greutăți, Florin Ionescu afirmă că administrația locală din Stoilești va încerca să ducă proiectele la bun sfârșit.  Totuși, fără o deblocare rapidă a fondurilor și fără o schimbare de abordare la nivel guvernamental, multe lucrări vor rămâne blocate, iar localitățile rurale vor fi primele care pierd:

„Proiectul nostru trebuia recepționat luna viitoare, dar nu se poate fără bani. Sper ca guvernul să înțeleagă realitatea și să aloce sumele datorate. Noi ne facem treaba, dar avem nevoie de sprijin real, nu doar de ordine și tabele trimise din birouri”, a concluzionat primarul Florin Ionescu.

La Stoilești, asfaltul așteaptă banii, angajații așteaptă claritate, iar cetățenii așteaptă proiectele promise de primar în campanie.

Însă, dincolo de cifre și grafice, problema este una simplă: fără fonduri, lucrările nu pot continua, iar fără oameni, primăriile nu pot funcționa.