Austeritatea a devenit un cuvânt rostit ușor de oficiali, dar greu de dus pentru administrațiile locale.  Ceea ce, la București, se numește „reformă și economie”, în  multe primării se traduce prin tăieri, blocaje și proiecte puse în așteptare.  La Lungești, primarul Tiberiu Costea privește cifrele transmise de Guvern și nu vede economie, ci risipă — o frână pusă dezvoltării.  Comuna este una dintre localitățile care au reușit să atragă fonduri importante — peste 26 de milioane de euro. Proiectele au fost lucrate în echipă, cu oameni care au stat peste program, au muncit sâmbete și duminici, pentru ca, astăzi, localitatea să arate așa cum este: curată, cu utilități, cu drumuri asfaltate și cu școli și grădinițe construite din temelii:  „Măsurile de austeritate pe care le tot plimbă guvernul nu le consider o soluție reală. Din aceste tăieri nu se fac economii. Sunt oameni în această primărie care au lucrat la peste 50 de proiecte europene. Cu munca lor am atras milioane de euro. Sunt oameni care au muncit peste program, sâmbete și duminici, pentru ca Lungeștiul să fie astăzi o localitate care beneficiază de toate utilitățile. Nu poți să-i dai afară pe cei care au muncit efectiv la dezvoltarea localității. Eu cer să se tragă linie, să se adune toate proiectele, și atunci se va vedea dacă acești angajați își justifică sau nu locul”, declară primarul Tiberiu Costea.

El avertizează că, odată cu tăierea personalului, se vor tăia automat și proiectele. În administrația locală, lucrurile sunt simple: fiecare om are o responsabilitate. Dacă reduci personalul, lucrările se opresc, iar proiectele riscă să se piardă.

Mai grav, Guvernul propune ca primăriile să renunțe la o parte din angajați și să achiziționeze servicii externe. Pentru primarul din Lungești, ideea este absurdă:  „Cine a făcut un astfel de calcul este într-o mare eroare. Cum să fie mai ieftin să angajezi o firmă care vine după cum își face programul, decât să ai un om pe care îl știi, care lucrează zilnic, cu salariu de 2.200 de lei? Serviciile achiziționate sunt de trei ori mai costisitoare. Este un nonsens total. Economiile acestea nu există, sunt doar pe hârtie”, afirmă Costea.

În plus, situația devine paradoxală. În același timp în care Guvernul cere reducerea personalului, primăriile sunt obligate să angajeze oameni pentru noile proiecte sociale. La Lungești, urmează deschiderea unui Centru de zi pentru persoane vârstnice, care trebuie autorizat și care presupune angajarea a cel puțin șapte persoane:  „ Cum să angajez oameni pentru un centru de zi și să dau alții afară din primărie? Este o contradicție totală. Încercăm să delegăm atribuții celor din primărie, dar e clar că nu poți cere aceleași lucruri cu mai puțini oameni”, explică primarul.

Bugetul local este deja sufocat. Facturile s-au adunat, curentul nu este plătit, iar la capitolul cheltuieli, totul s-a închis:  „ Administrațiile locale sunt în colaps. Nu avem bani pentru proiecte, pentru salarii, pentru cofinanțări. Bugetul din 2025 a fost un dezastru de la început. Nu cerem bani pentru festivități sau pentru lucruri inutile. Evenimentele noastre locale au fost acoperite integral din sponsorizări. Dar nu pot accepta să nu am bani pentru asistenții personali, pentru însoțitorii persoanelor cu dizabilități sau pentru cofinanțarea proiectelor europene. Aici este problema”, subliniază primarul

El critică și modul în care se face rectificarea bugetară :   „Nu poți numi rectificare o simplă mutare de bani între capitole. Dacă iei bani dintr-un capitol deja deficitar, ce ai rezolvat? Nimic. E doar o amăgire ca să spună că s-a făcut echilibrare. Realitatea e că s-au luat bani, nu s-au dat ”

Primarul ridică și problema sistemului de asistență socială. Însoțitorii persoanelor cu dizabilități sunt plătiți de primărie, iar legislația este stufoasă și costisitoare. „Avem anchete sociale făcute pe 80% din cazuri. Mulți se pot descurca singuri, dar nu se ține cont. Ministerul Muncii ar trebui să facă o analiză serioasă. Noi plătim salarii, contribuții, al treisprezecelea salariu, tot ce cere legea. Dar legea trebuie schimbată, pentru că bugetele locale nu mai pot duce.”

În paralel, primăria din Lungești derulează trei proiecte sociale importante, prin care sunt sprijinite familii vulnerabile și copii. Se cumpără mobilier, rechizite, ghiozdane, sobe, ferestre și uși termopan pentru familiile sărace. Dar și aici apar absurdități:  „Avem bani în proiect pentru uși și ferestre, dar nu avem pentru montaj. Sau trebuie să luăm sobe, dar nu sunt prevăzuți bani pentru coșuri. E o glumă proastă. Cine face aceste ghiduri de finanțare? De ce nu vin să ne întrebe pe noi, cei care implementăm proiectele, ce este realist și ce nu? Totul se face pe repede înainte, pe genunchi, fără logică”, ne spune Costea.

Peste toate, rămâne problema cofinanțării. Pentru fiecare proiect, primăria trebuie să vină cu o contribuție de 2% sau chiar mai mult, ceea ce, la sume de milioane de euro, înseamnă costuri foarte mari :  „ Avem un grad de colectare de 95%, dar nu putem acoperi tot. Avem doar câțiva agenți economici în localitate. Ce să colectăm de la ei? Ce pretenții putem avea? Colectăm corect, dar nu avem de unde să suplimentăm”, afirmă primarul.

Primăria se confruntă și cu problema amenzilor neîncasate. Există persoane care adună zeci de mii de lei în amenzi și nu pot fi executate:  „ Legislația nu ne lasă să facem nimic, nu putem recupera sumele. Ar trebui măsuri clare — suspendarea permiselor, sancțiuni reale. Altfel, totul rămâne doar pe hârtie. Avem zece persoane cu amenzi de peste 30.000 de lei fiecare. Ce facem cu ele? Le trecem în statistici și așteptăm anul viitor, când datoria se dublează?” ,  întreabă primarul.

Prin urmare, din punctul de vedere al primarului, austeritatea decisă la birou nu are nicio legătură cu munca din teren. Tăierile făcute fără analiză distrug echipe și proiecte. Tot ce s-a construit în ani de muncă este întors pe dos printr-un calcul grăbit, făcut departe de realitate.