Pietrari – sub tăvălugul austerității și al birocrației: cinci ani de avize pentru un PUG și un buget care abia mai respiră
În administrația publică din Pietrari, bugetul se subțiază pe zi ce trece, iar cheltuielile cresc din toate direcțiile. Proiectele finanțate prin „Anghel Saligny” au fost oprite, iar incertitudinea s-a instalat peste toate domeniile: „ Avem noroc că pe celelalte programe proiectele merg mai bine”, spune primarul Nicolae Moraru, dar adaugă imediat: „Norocul nu ține loc de stabilitate.”
Primăria funcționează cu doar 12 angajați: „ Suntem sub organigramă cu mult. Nu se pune problema să dau afară oameni. Abia facem față cu ce avem”, a explicat Moraru. În ciuda acestei discipline, bugetul local abia mai respiră. Cel mai greu apasă cheltuielile pentru asistență socială – un capitol care, spune primarul, ar trebui asumat de stat, nu de administrațiile locale:
„Numai la persoane cu dizabilități și plata însoțitorilor se duc peste 290 de mii de lei pe lună. Pe an se adună o sumă uriașă. Și numărul acestor persoane crește, pentru că populația e îmbătrânită. E firesc să-i ajutăm, sunt ai noștri, dar nu e normal ca statul să pună această povară doar pe umerii primăriilor. Așa nu se poate”, afirmă Nicolae Moraru.
Din cauza acestor cheltuieli uriașe, în lunile următoare primăria abia va reuși să funcționeze. Situația este, după cum spune primarul, „strânsă la maxim”, iar de la guvernanți nu vin decât promisiuni și tăieri:
„Sunt dezamăgit. E un haos. Și cred că va fi și mai greu. Nu mai am încredere în nimeni dintre conducători. Au început cu lucruri slabe: au taxat pensiile. Puteau să pună impozit de la 5.000 de lei în sus, dar au luat și de la oamenii care abia se descurcă. Să iei de la un pensionar cu 2.500 de lei e strigător la cer. Acești oameni au plătit toată viața taxe și impozite. Acum statul pune bir pe sărăcie”, spune primarul.
O altă rană deschisă este oprirea șantierelor. Lucrările finanțate prin programe guvernamentale au fost suspendate, iar firmele au fost nevoite să-și trimită oamenii acasă: „ S-au închis șantierele, au trimis muncitorii în șomaj șase luni. Unde e economia pe care o tot laudă? Fabricile de materiale s-au oprit, antreprenorii mici au tras obloanele. Un tânăr în Vâlcea nu are unde să se angajeze, o femeie unde poate lucra? Oamenii au rate, copii, datorii. Cine răspunde pentru ei?”, întreabă Moraru.
Critică și ideea de „reconversie profesională”, despre care se vorbește la nivel central: „ Bolojan zice că oamenii pot face reconversie, dar uită că sectorul privat e sufocat de taxe. Cum să se angajeze cineva acolo, dacă firmele abia rezistă? Așa pleacă oamenii din țară, sătui de tot ce se întâmplă ”
Pe lângă criza economică, primarul se lovește zilnic de birocrația care paralizează administrațiile. Un exemplu concret este Planul Urbanistic General (PUG), aflat în lucru de cinci ani: „ Am trecut prin șapte comisii, am plătit studii peste studii. Numai pentru biserici am cheltuit peste 40 de mii de lei, pentru studii arheologice încă zece mii. Am luat avize de la cultură, de la agricultură, de peste tot. Singurul aviz venit repede a fost cel de la Ministerul Apărării – în cinci zile. Restul, luni și ani întregi. Acum așteptăm un aviz de la Ministerul Dezvoltării, de peste două săptămâni. Nimeni nu știe cât mai durează”, ne-a spus Nicolae Moraru.
Povestea PUG-ului din Pietrari este aceeași cu a multor localități: un hățiș de hârtii, avize și proceduri care se prelungesc fără sfârșit. „Așa merg lucrurile în țara asta”, adaugă primarul, cu o oboseală care spune mai mult decât orice discurs politic.
În ciuda austerității și a tăierilor, primăria încearcă să țină proiectele europene în derulare și să nu abandoneze investițiile începute: „ Norocul nostru e că pe alte programe merg lucrurile. Pe bani europeni mai putem face ceva”, spune Moraru,
Iar la capitolul investiții, cel mai important este faptul că, pe lângă școala din centru, în scurt timp va începe construcția unei școli noi în satul Pietrarii de Sus. Proiectul este finanțat prin programul „Școli sigure și sănătoase”, iar valoarea lui se ridică la aproximativ 1,8 milioane de euro. Vechea clădire va fi demolată, iar în locul ei va apărea o unitate de învățământ cu toate dotările necesare.




