Ministerul Finanțelor propune un pachet amplu de măsuri fiscale și de investiții pentru relansarea economică și stimularea economiei
La data de 6 februarie 2026, Ministerul Finanțelor a publicat în transparență un pachet legislativ ce vizează instituirea unor mecanisme de susținere a investițiilor strategice, menit să accelereze relansarea economică a României și modernizarea cadrul fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene și naționale. Proiectul urmărește optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor și mobilizarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată. „În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fără precedent care au susținut dezvoltarea – prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene. Totuși, dezvoltarea economică nu poate depinde doar de această componentă – investițiile private sunt esențiale pentru creștere. Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijină direct investițiile și productivitatea, oferă companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare. Astfel consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, vizăm o revenire sustenabilă a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027-2028”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Obiectivele proiectului de lege vizează: stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante; îmbunătățirea lichidității companiilor; simplificarea fiscală și reducerea poverii contribuabililor; creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizării tehnologice și susținerea cercetării-dezvoltării.
Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri
Principale măsuri propuse în proiectul de lege: acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică D212) pentru anul fiscal 2025. Facilitatea pentru persoane fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026. Din martie, declarația unică va fi precompletată în SPV. Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali. Majorarea plafonului pentru TVA la încasare. Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei în 2026 și la 5,5 milioane de lei din 2027. Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entități cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii. Se propun facilități pentru microîntreprinderi: prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înființate a primului salariat; excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro; posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului; concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulat 30 de zile/an. Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă și protejăm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor. Simplificare administrativă: plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe. Astfel, ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate. Proiectul de lege prevede stimularea investițiilor strategice: finanțări strategice și sectoriale – se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei. Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate. Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia. Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane de lei și active de cel puțin 50 milioane de lei. Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard de lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională. Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.
Se mai are în vedere stimularea investițiilor strategice
Proiectul de lege mai prevede stimularea investițiilor strategice. Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane de lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane de lei). Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane de lei), industria de apărare (minim 10 milioane de lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei). Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării. Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde de euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice. Banca de Investiții și Dezvoltare este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile. BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă. Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare. Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor. Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR. Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea sau menținerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an. Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual. Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual. Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate. Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii.




