Viceprim-ministrul Sevil Shhaideh va gestiona, aşa cum se întâmpla pe vremuri cu Elena Udrea, un buget impresionant, menit să finanţeze investiţiile locale şi, implicit, să atragă administraţiile locale de partea noului Guvern. Prin programel gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene se vor cheltui, în anul 2017 nu mai puţin de 30 de miliarde de lei noi – credite de angajament PNDL. 17 martie este ultima zi în care se mai pot depune proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Toţi cei care doresc să aplice pentru proiecte în cadrul PNDL trebuie să completeze Anexa 3 şi să o depună în acest termen, iar, din aprilie se estimează că va începe semnarea contractelor de finanţare pentru proiectele eligibile, pe măsură ce solicitările depuse trec de etapa de analiză.

PNDL are alocate, în anul 2017, credite bugetare în valoare de 22,2 milioane de euro şi credite de angajament în valoare de 6,6 miliarde de euro (aproximativ 30 de miliarde de lei) pentru cea de-a doua etapă, care vizează 9.500 de obiective de investiţii. Programul are o importantă componentă de modernizare a satului românesc, contribuind, alături de programele finanţate din fonduri europene, la concretizarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural – 10 S (zece servicii) din domeniile: sănătate, educaţie, apă – canalizare, energie termică şi electrică, transport, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuire. Ministrul Shhaideh le-a transmis însă primarilor că ar trebui să se concentreze pe proiecte de infrastructură, care asigură serviciile de bază (alimentare cu apă, canalizare, creşe, dispensare, drumuri, şcoli), apoi pe baze sportive! De asemenea, să îşi prioritizeze investiţiile, adică să introducă întâi apă şi canalizare în comune, şi apoi să se ocupe de asfaltarea drumurilor.

Pentru modernizarea satului românesc, în Programul de guvernare sunt prevăzute măsuri care vizează:

• creşterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 77% (în prezent) la 87% (până în 2020);
• creşterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% (în prezent) la 60% (până în 2020);
• atingerea ţintei de 61% drumuri modernizate (până în 2020), faţă de circa 38% (cât avem în prezent) şi 100% şcoli cu autorizaţie de funcţionare, până în 2020;
• creşterea procentului de proprietăţi cadastrate şi înregistrate de la 40% (în prezent) la 80% locuinţe şi 100% la terenuri agricole.

Reforma în domeniul administraţiei implică şi standarde de cost

La nivelul administraţiei publice locale, din perspectiva serviciilor publice, se urmăreşte implementarea managementului calităţii, într-o manieră coerentă, coordonată şi etapizată, precum şi asigurarea implementării standardelor de calitate şi de cost la nivel local şi corelării acestora cu alocările financiare de la bugetul de stat, a declarat viceprim-ministrul Sevil Shhaideh. Ea a explicat că documentele strategice la care se face referire când se vorbeşte despre reforma administraţiei publice sunt Strategia de Consolidare a Administraţiei Publice 2014-2020 (SCAP) şi Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA). În acest sens, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a iniţiat procesul de elaborare/actualizare a standardelor de calitate/ de cost pentru un număr de 9 domenii de servicii publice, în cadrul proiectului Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local, implementat în parteneriat cu S.N.S.P.A. şi finanţat prin POCA.

Totodată, în domeniul reformei administraţiei publice, una dintre priorităţile de guvernare o reprezintă şi adoptarea Codului Administrativ, care va cuprinde Legea administraţiei publice locale, Legea prefectului şi Legea proprietăţii publice. Prin comasarea acestor acte normative se urmăreşte crearea unui document legislativ care să le permită să lucreze în condiţii de siguranţă, de cunoaştere a întregii legislaţii; unindu-le într-un singur act normativ, va fi mult mai uşor pentru toată lumea să lucreze. Referitor la Legea de modificare a statutului funcţionarilor publici, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene a menţionat că aceasta nu exclude principiul transparenţei şi „este în baza unei strategii a funcţiei publice, adoptată de guvernul anterior, ca o condiţionalitate ex-ante impusă de Comisia Europeană, în vederea accesării Fondului Social European – FSE pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Statutul funcţionarului public a fost condiţia acquis-ului comunitar în 2007. Din aceste considerente, în conformitate cu această strategie, s-au impus elemente de flexibilizare, de modificare a acestui statut”.