Vă invităm la o călătorie pe Valea Fizeşului

Dacă doriţi să vă relaxaţi la sfârşit de săptămână într-un cadru natural deosebit vă recomandăm o plimbare pe Valea Fizeşului, care urmează în cea mai mare parte Drumul Judeţean 109C, drum modernizat. Traseul face legătura dintre Drumul Naţional 1C şi Drumul naţional 16, străbătând pitoreasca Vale a Fizeşului, în lungul căreia se înşiră o salbă de lacuri care constituie o caracteristică a peisajului geografic din centrul Transilvaniei.

În trecutul îndepărtat, pe întreg cuprinsul Câmpiei Transilvaniei au existat numeroase lacuri dulci naturale, în special pe văile Fizeşului, Luduşului, Comlodului şi Meleşului. Astfel, la începutul secolului al XIX-lea erau cunoscute aproximativ 150 de iazuri. Existenţa acestora, alături de condiţiile de relief şi cele social-economice a favorizat dezvoltarea unei reţele tipice de aşezări. O mare parte dintre vechile depresiuni lacustre s-au colmatat şi au dispărut între timp, dar altele au fost reamenajate prin intervenţia omului, în scopul creării unor importante bazine piscicole.

La ora actuală, în bazinul Văii Fizeşului există 15 lacuri, care însumează o suprafaţă de aproape 450 de hectare. Dintre acestea doar două sunt naturale (Lacul Legii şi Lacul Ştiucii), restul fiind reamenajate: Lacul Cătina, Lacul Popii I şi II, Lacul Geaca I, II şi III, Lacul Sucutard I, II şi III, Lacul Ţaga Mică, Lacul Ţaga Mare, Lacul Sântejude I şi II. Din Drumul Naţional 1C se desprinde la kilometrul 45, spre dreapta, drumul judeţean 109C. După ce părăseşte oraşul Gherla, pe un drum nemodernizat către sud se ajunge la Nicula, vestit centru unde s-au pictat renumite icoane pe sticlă (sec. XVIII-lea). După 4 kilometri, la Valea Bonţului, trecând prin Bonţ şi Săcălaia se ajunge la Lacul Ştiucii, rezervaţie zoologică, botanică şi peisagistică întinsă pe o suprafaţă de 22 de hectare. Lacul Ştiucii este cel mai adânc lac natural din Câmpia Transilvaniei (12,5 metri adâncime maximă) şi constituie un loc de popas, hrană şi cuibărit pentru păsările de baltă migratoare – raţe sălbatice, gâşte, cufundari, corcodei, stârci, etc. Lacul este şi un apreciat loc de pescuit sportiv la plătică, lin, caras, roşioară, dar mai ales ştiucă. Dacă ocoliţi lacul spre dreapta, după aproximativ 4 kilometri veţi intra în comuna Sic, vechi centru de exploatare a sării încă de pe timpul romanilor, unde se află un monument construit în secolul al XIII-lea. Din drumul judeţean, traseul continuă apoi prin comuna Fizeşu Gherlii, unde se poate vizita biserica reformată ridicată în secolul al XIII-lea, iniţial în stil romanic, dar cu transformări ulterioare caracteristice stilului gotic (secolul al XV-lea). Urmează apoi satul Sântioara, aşezat la confluenţa Sicului cu Fizeşul. De aici, traseul urmează de stânga Valea Fizeşului şi, după 3,2 kilometri veţi ajunge în comuna Ţaga, ale cărei gospodării se întind şi pe Valea Ghiolţului. Aici a fost ridicat de meşterii clujeni în anul 1769 un interesant castel (Castelul Wass), în stil baroc transilvănean.

De la Ţaga începe să se desfăşoare în amonte adevărata salbă de lacuri de la valea Fizeşului, o zonă de un real interes turistic. Şoseaua urmăreşte pe stânga lacurile Ţaga Mică (13 hectare) şi Ţaga Mare (102 hectare). Urmează apoi pe traseu localitatea Sucutard, apoi, pe sub poala dealului Hergheş veţi ajunge în comuna Geaca, unde se află lacurile Geaca I, II şi III, mărginite de dealuri. Spre vest se desfăşoară o zonă mlăştinoasă formată la confluenţa Văii Mociului (denumită şi Valea Legii) cu Ciortuşul şi Fizeşul. Complexul de lacuri Geaca este situat la aproximativ 40 de kilometri de Cluj-Napoca şi la 18 kilometri de Gherla, având un ridicat potenţial pentru activităţi de pescuit. Complexul piscicol este alimentat de râul Fizeş, lacurile comunicând între ele prin mici canale, care favorizează deplasarea peştilor.

Lacul natural Legii şi valea cu acelaşi nume reprezintă o rezervaţie ornitologică şi, împreună cu rezervaţia de la Geaca însumează o suprafaţă de peste 60 de hectare. Rezervaţia cuprinde păşuni stepice, coaste abrupte, zone inundabile, şi a fost creată în anul 1967, cu scopul de a asigura o oază liniştită pentru păsările migratoare, pentru cele ocrotite de lege, dar şi pentru a păstra un crâmpei din vestitele mlaştini cu lacuri şi stufărişuri care se întindeau odinioară pe întreaga Vale a Fizeşului. Părăsind Geaca, drumul judeţean traversează din nou Valea Fizeşului, însoţind malul stâng al ultimelor lacuri: Tăul Popii I, Popii II şi Cătina. De aici, ocolind prin vest Dealul Cătina ajungem în comuna Cătina, situată într-un mic bazinet de obârşie a Văii Calde. Lăsând pe dreapta localitatea Sâmboieni, iar pe stânga Dealul Socilor şi Ţigla Cătinii, traseul face o curbă uşoară spre est, îndreptându-se spre Cămăraşu, unde intersectează Drumul Naţional 16.

 

CITIŢI MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE OBIECTIVELE ŞI EVENIMENTELE TURISTICE DIN JUDEŢUL CLUJ VIZITÂND SITEUL WWW.CLUJTOURISM.RO SAU PAGINA FACEBOOK CLUJ TOURISM .

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *