Apusenii păstrează neîntinate meşteşugurile tradiţionale

Zona Munţilor Apuseni este una dintre cele mai frumoase din întregul lanţ carpatic, tocmai datorită faptului că locuitorii de aici păstrează neîntinate vechile tradiţii. Vă invităm la o plimbare de neuitat în localităţile montane care dau viaţă acestor munţi, şi unde veţi întâlni la fiecare pas oameni primitori, privelişti impresionante şi mai ales o arhitectură şi un mod de viaţă care apropie omul de natură. Puteţi străbate la pas frumoasele localităţi Mărişel şi Măguri, vă puteţi abate pe la „Crucea lui Iancu”, fiul de moţ conducător al românilor din Transilvania, care s-a identificat, practic, cu masele populare de aici. Drumul vă va purta, apoi, spre localităţile Beliş şi Călaţele sau spre Giurcuţa şi Poiana Horea. Mai puteţi colinda, de asemenea, aşezările dintre văile Drăganului şi Henţului (Vişagu, Rogojel, Tranişu), sau pe cele din Valea Ierii. Pretutindeni veţi întâlni o arhitectură populară pe măsura talentului cioplitorilor în lemn, dar mai ales veţi vedea oameni primitori şi calzi, pe care îi puteţi cunoaşte la ei acasă. Economia de bază a aşezărilor montane, în care predomină creşterea animalelor, îmbinată cu lucrul la pădure şi o agricultură specifică se reflectă în peisajul plin de farmec şi pitoresc al Munţilor Apuseni. În această zonă, ca, de altfel, pe întreg teritoriul judeţului Cluj vom întâlni „bijuteriile” arhitecturii populare româneşti, monumentalele biserici de lemn, în majoritate construite în secolele XVI – XVIII. Aceste construcţii, în majoritate au fost pictate atât în interior, cât şi în exterior. Din păcate, multe dintre vechile picturi nu se mai pot distinge, singura care mai poartă urme ale picturii exterioare fiind biserica de la Agârbiciu. Ceea ce impresionează la aceste construcţii sunt sistemele şi tehnicile folosite, echilibrul proporţiilor, decorul, dar şi prezenţa turnurilor cu foişor care, în ansamblu, dau edificiului monumentalitate. Dacă toate construcţiile au turnul construit peste pronaos, există şi o excepţie, la Finişel, unde clopotniţa se află alături de biserică. Tot ca o curiozitate menţionăm că aici este adăpostită una dintre cele mai vechi icoane pe sticlă din România, de dimensiuni neobişnuit de mari, datată la 1767. La Nicula există, de asemenea, un vechi centru de iconari pe sticlă, îndeletnicire practicată, de altfel, numai în Transilvania.
CITIŢI MAI MULTE INFORMAŢII DESPRE OBIECTIVELE ŞI EVENIMENTELE TURISTICE DIN JUDEŢUL CLUJ VIZITÂND SITEUL WWW.CLUJTOURISM.RO SAU PAGINA FACEBOOK CLUJ TOURISM .