Primarii localităţilor vâlcene care fac parte din ADI Apa Vâlcea au aşteptat marţi, 8 octombrie, cu sufletul la gură, un răspuns favorabil în legătură cu  proiectului de introducere a reţelei de apă şi canalizare prins în masterplanul judeţului. 78 de localităţi membre au fost chemate să îşi aleagă noua conducere, dar jumătate dintre reprezentanţii acestora au lipsit atât la prima şedinţă, cât şi la cea de a doua. În final cei prezenţi, respectiv 29 de membri l-au votat pe Robert Schell ca preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea.

Robert Schell, ales preşedinte ADI Apa Vâlcea pentru un nou mandat

În final cei prezenţi, respectiv 29 de membri l-au votat pe Robert Schell ca preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea. Directorul SC Apavil SA, Gigi Preduş a afirmat că studiul de fezabilitate al programului de finanţare este în prezent la Ministerul Fondurilor Europene. „În momentul de faţă studiul de fezabilitate se află în evaluare la Ministerul Fondurilor Europene. Este a patra revizie, şi am tot încercat să prindem cât mai multe localităţi, dar ştiţi şi dumneavoastră că ne lovim mereu de reguli schimbate pe parcurs, apărând cerinţe şi solicitări noi. Sperăm că, în primul trimestru al anului viitor vom putea demara proiectul. Sunt propuse investiţii în 38 de localităţi, şi anume: Băbeni, Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Budeşti, Bujoreni, Călimăneşti, Cernişoara, Copăceni, Creţeni, Dăeşti, Drăgăşani, Drăgoeşti, Frânceşti, Galicea, Guşoeni, Horezu, Laloşu, Livezi, Măciuca, Măldăreşti, Mihăeşti, Milcoiu, Olanu, Păuşeşti, Păuşeşti-Măglaşi, Pesceana, Pietrari, Râmnicu Vâlcea, Ştefăneşti, Stoileşti, Şuşani, Titeşti, Tomşani, Vaideeni, Valea Mare, Voiceşti şi Voineasa. Dintre localităţile menţionate unele au apă, altele au canalizare, iar altele au ambele utilităţi prinse în plan”, a afirmat directorul general al Apavil. Chiar dacă este un număr mare de localităţi care sunt înscrise în continuare în acest masterplan, multe altele nu se mai află în prezent în asociaţie din motive diverse, printre care se numără şi faptul că unele nu respectă numărul minim de locuitori.

Localitatea Perişani, eliminată de la finanţare

Primarul comunei Perişani, Ion Sandu a aflat chiar în timpul întâlnirii şedinţei faptul că localitatea pe care o conduce a fost eliminată de la finanţare. „Perişani nu am auzit să fie strigat pe listă, nu este prins în proiect? Comuna Perişani era inclusă în proiect, de ce aţi eliminat-o?”, a exclamat acesta, surprins de situaţie. Consultantul societăţii EPTISA, care se ocupă cu implementarea proiectului i-a răspuns primarului Ion Sandu, afirmând că localitatea Perişani a fost exclusă de la finanţare întrucât nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate impuse de program, respectiv să existe o aglomerare de peste 2000 de locuitori, zone dens populate, să existe distanţe mici între branşamente, astfel încât costurile să fie cât mai mici. Primarul comunei Perişani s-a arătat, însă, total dezamăgit de situaţia creată, şi a afirmat că, în opinia sa, pentru că există minim 2000 de locuitori la Perişani, ar trebui găsită o soluţie pentru rezolvarea problemei. „Se pot realiza grupuri de fose. Am promis oamenilor că vor avea canalizare şi apă dar, de fapt, promisiunea aceasta este deşartă”, a mai afirmat acesta.

Datorită criteriilor impuse de Comisia Europeană, foarte multe localităţi au fost scoase din proiect sau riscă să fie scoase, deşi aşteaptă de câţiva ani buni realizarea lucrărilor la reţelele de apă şi canalizare.

Cernişoara, la un pas de a renunţa la asociaţie

Câţiva primari sunt hotărâţi să iasă din acest masterplan, printre aceştia şi primarul comunei Cernişoara: „Problema pe care o avem se leagă de extinderea canalizării şi reţelei de apă pe o lungime de 25 de kilometri, pentru cele trei sate care aşteptă cu sufletul la gură aceste utilităţi: Obârşia, Mădulari şi Cernişoara. Nu ştiu ce să le mai spun oamenilor. Reţeaua existentă în localitate este predată în vederea administrării către Apavil. Puteam foarte bine să depun proiectul de apă şi canalizare pe alte axe europene, sau prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, iar astăzi aveam apă în toată localitatea. Au trecut aproximativ zece ani şi nu s-a întâmplat nimic, nu face nimic. Suntem în acest masterplan unde doar am cotizat, fără a primi ceva în schimb. Atunci când s-a înfiinţat ADI Apa Vâlcea ne-am înscris cu speranţa obţinerii mai rapide a unor bani europeni, dar nu se întâmplă nimic”, spune acesta, dezamăgit.

La Guşoeni trebuiau să înceapă lucrările în această toamnă

Nicolae Concioiu, primarul comunei Guşoeni a realizat şi el multe în mandatele de primar pentru localitatea pe care o administrează, dar se arată şi el dezamăgit de faptul că nu a reuşit să-şi vadă încă visul împlinit: acela ca localitatea sa să aibă reţea de alimentare cu apă şi canalizare. Confortul localnicilor dinGuşoeni depinde foarte mult de proiectul masterplanului judeţean, care bate pasul pe loc de foarte mult timp. Proiectul trebuia să demareze din toamna acestui an în comuna Guşoeni, dar acum oamenii sunt nevoiţi să aştepte, fapt care îl nemulţumeşte şi pe primar, dar şi pe sătenii obosiţi de promisiuni deşarte.

La Budeşti, săpăturile ar putea afecta un proiect european

Primarul comunei Budeşti, Ion Vlădulescu a semnalat o problemă destul de gravă, şi anume aceea că, în timp ce masterplanul judeţului pentru apă şi canalizare bătea pasul pe loc, localitatea Budeşti a accesat fonduri europene pentru asfaltarea drumurilor, iar pe porţiunile respective nu se vor mai putea realiza săpături pentru introducerea apei sau canalizării. În situaţia în care s-ar strica drumurile realizate cu fonduri europene, localităţile respective riscă să li se ceară returnarea fondurilor europene primite. „Atunci când s-a făcut acest studiu de fezabilitate s-au stabilit traseele referitoare la extinderea reţelelor, dar, pentru că proiectul a durat foarte mult sunt situaţii, chiar şi la mine în comună, când aproape toate drumurile sunt asfaltate, exact pe unde aţi realizat studiul de fezabilitate. Situaţia de acum nu mai corespunde cu cea care a fost atunci şi trebuie ţinut cont de acest lucru. O altă problemă, poate cea mai importantă este aceea că, pe mai mult de jumătate din comună au început lucrările pentru modernizarea drumului judeţean unde ar urma să fie introdusă conducta de canalizare. Dacă lucrările nu demarează acum, şi nu cred că puteţi să le demaraţi, pentru că oricum nu aveţi cum, nu se va mai putea executa lucrarea în localitatea Budeşti. Drumul judeţean este realizat prin fonduri europene, va fi în mentenaţă, şi nu se va mai putea interveni acolo în următorii cinci ani. Dacă se derulau proiectele aşa cum trebuia şi aveau o finalitate într-o perioadă mai scurtă, nu apăreau aceste probleme”, a afirmat primarul Ion Vlădulescu. Consultantul Eptisa a afirmat că a luat în considerare aceste probleme şi a actualizat studiul în funcţie de starea drumurilor: „Am luat în considerare şi am actualizat starea drumurilor, iar referitor la garanţiile care pot apărea pe drumuri atât cât se va putea o să mergem numai pe spaţiul verde,” a răspuns consultantul EPTISA. Primarul comunei Budeşti l-a contrazis, însă, afirmând că „este imposibil să mergeţi pe spaţiul verde. Sunt drumuri comunale care au maximum trei metri  lăţime, au fost asfaltate în totalitate, şi nu există spaţiu verde. Cred că trebuie refăcută structura drumului în totalitate. Deşi v-am înştiinţat printr-o adresă cu privire la acest lucru nu am văzut să se realizeze ceva concret. Vă rog să ţineţi cont de lucrurile acestea, pentru că altfel eu voi renunţa la acest proiect. Nu vreau să stricăm totul şi să o luam de la capăt, mai ales pe banii noştri”, a afirmat primarul localităţii Budeşti.

Consultant EPTISA: „Am depus toate eforturile pentru ca localităţile să rămână în masterplan”

La finalul şedinţei, consultantul EPTISA a făcut câteva declaraţii în exclusivitate pentru Impact Real. „Localităţile care intră acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 fac parte dintr-o strategie judeţeană care a fost gândită ca un masterplan pregătit în anul 2007. Când s-au propus localităţile în primul rând s-a ţinut cont de condiţiile impuse de Comisia Europeană, iar investiţiile care au fost propuse au fost pe baza acestui masterplan, nu s-a adăugat nici o altă localitate faţă de ce a fost propus în masterplanul iniţial. S-au luat în calcul şi localităţile care existau în ADI Apa Vâlcea, care voiau să fie preluate de operatori regionali, cum este Apavil. Iniţial au mai fost localităţi care s-au retras din ADI sau au spus că nu doresc investiţii şi că se pot descurca singuri, şi s-au descurcat: probabil au prins fonduri pe alte axe, pe prin alte programe. În februarie a fost o vizită în judeţ de la minister, unde s-a mers pe teren, s-au analizat localităţile, iar unele dintre ele au fost eliminate: Vlădeşti, Lăpuşata, Lăcusteni, Bălceşti, parţial Copăceni, Stroeşti, Bălceşti. Chiar dacă este oraş, Bălceşti avea investiţii în zona de sud, care era o zonă izolată şi nu se plia condiţiilor impuse în program. La Lăpuşata era în derulare o investiţie pentru reţeaua de apă, dar nu era o investiţie foarte mare, vorbim despre o extindere pe străzile secundare. Acolo există un sistem de alimentare cu apă, criteriul principal a fost acela al densităţii populaţiei. De asemenea, Lăpuşata depăşea costurile specifice, iar la investiţia pe apă nu trebuia depăşită suma de 1000 de euro pe locuitor beneficiar al investiţiei. Primăriile trebuie să înţeleagă că ADI Apa Vâlcea a depus toate eforturile pentru ca localităţile să rămână în masterplan, dar nu putem să îi periclităm pe ceilalţi şi să îi întârziem foarte mult, atâta timp cât ni s-a spus clar că lucrarea respectivă nu trece. Proiectul a fost depus la minister, este în evaluare la Bucureşti şi, din semnalele pe care le-am primit estimăm că, în luna martie a anului 2020 se poate pleca la Comisia Europeană, la Comisia de plată, iar, în momentul în care trecem de Bucureşti se poate considera că investiţiile sunt finale şi că se pot scoate contractele la licitaţie cu clauză suspensivă. Acestea sunt procedurile, noi nu mai putem face nimic. Pe plan local am făcut tot ce s-a putut, dar decizia este acum la cei din minister şi la Comisia Europeană. Sunt convins că aceste proiecte vor fi realizate, şi la un nivel foarte ridicat”, a declarat liderul de echipă al firmei de consultanţă EPTISA, Mihai Dobrescu.

O problemă a întregului judeţ, care nu şi-a găsit până acum rezolvarea este aceea că sunt în continuare localităţi fără un metru de apă şi canalizare, iar comunităţile nu mai acceptă acest lucru, iar primarii nu mai au răbdare să aştepte, presiunea fiind foarte mare, din partea cetăţenilor. În primul trimestru al anului viitor va fi evaluat acest proiect, şi apoi se va vedea dacă şi când vor începe lucrările. Primarii sunt însă din ce în ce mai sceptici cu privire la proiectul de introducere a reţelei de apă şi canalizare.

Elena BUDI n