În goana după profit, putere şi control, o lume întreaga este prinsă în chingi

Claudia ŞCHIOPU

Se împlineşte o lună de când sceleratul de la Moscova şi-a pus planul în aplicare tăbărând peste Ucraina şi, odată cu Ucraina, lovind un continent întreg. Rachetele aruncate peste oraşele ucrainene ricoşează, sub mai multe forme, peste o lume întreagă. Experţi cu experienţă îndelungată în economie trag un semnal de alarmă afirmând că va fi prăpăd, iar acest lucru este destul de limpede: la uşă bate o nouă criză economică mondială. Criza prin care a trecut planeta în ultimii doi ani pe fondul pandemiei nu doar că nu se va încheia, aşa cum speram, dar va deveni şi mai apăsătoare. Este nevoie de locuri de muncă, de mâncare, de gaze, de energie, într-un cuvânt de o economie funcţională. Într-un stat atât de şubred ca al nostru este clar că va fi jale, norocul nostru este că suntem antrenaţi, suntem experţi în supravieţuire, iar la capitolul sărăcie ne antrenăm de atâţia ani.

Vedem efectele acestui război, dar şi a nepriceperii statelor europene, care şi-au construit o politică energetică nesustenabilă. A fost nevoie să le bâzâie o rachetă rusească pe la urechi pentru a găsi urgent soluţii pentru independenţa energetică. Discuţii sunt şi pot fi nuanţate, dar, oricum ai pune problema pe masă decontul îl plătesc cetăţenii europeni şi, implicit, cetăţenii români. Războiul are aceste consecinţe, iar lucrurile se vor complica pe măsură ce acest război va dura, fiindcă nu pare să se încheie. În paralel cu atacurile armate în care mor civili nevinovaţi Rusia dă şi un asalt economic asupra punctului vulnerabil al multor ţări europene: dependenţa de gazul rusesc. În acest sens se caută soluţii, se fac planuri pentru grăbirea scăpării de gazul rusesc, o necesitate pentru o lume întreagă. Războiul le-a oferit inclusiv oficialilor noştri o invitaţie specială, trezindu-se astfel în al nouălea ceas şi uneltind demersurile pentru extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, care stau neexploatate de ani buni. 

Zilele acestea am asistat la o importantă escaladare în acest conflict între Vest şi Rusia, cel în care NATO a anunţat că îşi activează protecţia împotriva armelor chimice. Aşa este acest război: Rusia trimite o divize de tancuri, NATO un batalion de restricţii. Rusia este sancţionată, prinsă în chingi pentru a i se sufoca motoarele economice, cele care hrănesc acest război. Diviziile lui Putin se topesc ca untul la soare în faţa diviziilor de restricţii economice. Cu toate acestea Rusia nu se va opri, va continua. Pe de altă parte rezistenţa ucrainenilor este eroică şi este alimentată de Occident. Fără armele occidentului Ucraina nu ar fi rezistat atât de mult. Toată lumea înţelege că este un război între Occident şi Rusia, dat pe teritoriul Ucrainei. De partea cealaltă Putin nu are nici un interes să facă pace, obsesia lui este să cucerească întreaga Ucraina şi să o alipească la Rusia, bombardând oraşele, cartierele, blocurile pentru a scoate ucrainenii din propria lor ţară. Nu are interes de a avea vreo fiinţă vie în Ucraina, la finalul acestei invazii. Ceea ce vedem astăzi în Ucraina este o crimă de război. Putin este un criminal de război pentru că targhetează, ia în vizor obiective civile, şcoli şi spitale sunt rase de pe faţa pământului, civili sunt omorâţi în plină stradă. 

Până la urmă se vor afla şi dedesubturile, problema este că astăzi, acum, mor mulţi oameni nevinovaţi, care ajung în gropi comune. Treaba cea mai încâlcită din toată această invazie este faptul că NATO a vrut să încerce marea cu degetul, dând speranţe Ucrainei că o va integra în alianţă, dar când a văzut că Rusia turbează a cotit-o brusc. De aici şi dezamăgirea lui Zelenski pe care o vedem în de fiecare dată, acuzând NATO. De aici şi sumele de bani, tonele de armament pe care le trimite America, din cauză că se simte vinovată. Şi mai este ceva: este posibil ca Americii să îi convină situaţia la care s-a ajuns, în sensul că tot ce se întâmplă are şi nişte mari avantaje. USA profită acum din plin de faptul că Rusia se prăbuşeşte economic, şi cucereşte pieţele rămase descoperite. Dacă UE renunţă al gazul rusesc şi se reprofilează pe gazul lichefiat american dolarul american redevine Dumnezeul de odinioară, în timp ce rubla se prăbuşeşte precum migurile pe câmpiile româneşti. 

Dincolo de goana după profit, după resurse, după putere, după control dintr-un război mondial nu câştigă nimeni: nici NATO, nici Rusia. Ne putem salva toţi sau ne putem scufunda toţi. De peste o lună avem un război regional la frontiera de est a Europei destul de extins, iar discuţiile care le tot flutură Putin despre armele chimice şi cele nucleare sunt destul de neinspirate. Toate discuţiile acestea despre armele chimice şi nucleare pot fi un pretext ca acest conflict să se extindă într-o secundă, chiar dacă în realitate nu s-ar pregăti cineva să folosească arme chimice şi nucleare, dar se poate pregăti terenul pentru o diversiune sau un accident provocat. Toate acestea sunt prilejuri să faci pe cineva să apese mai uşor pe trăgaci şi să ajungem într-o secundă în Al Treilea Război Mondial. Toată situaţia din aceste zile este, din păcate, o escaladare care nu ajută cu nimic pentru a încheia acest război.

Orice unghi din care privim nu schimbă adevărul cel mare: o mare putere a invadat o ţară independentă şi omoară civili, şi totul un act barbar ordonat de un dictator de care istoria trebuie să scape. 

La final, după ce Putin va fi condamnat pentru crime de război, după ce toţi oligarhii vor fi puşi să reconstruiască şcolile, grădiniţele şi spitalele pe care armata rusă le-a distrus, ar trebui născocită şi o condamnare pentru sfidare şi pentru minciuna pe care o afişează Rusia.

Leave comment

Your email address will not be published. Required fields are marked with *.

Rezolva operatia antiSPAM si trimite comentariul! *