Primarul localităţii Cernişoara, pastorul Dumitru Ciorâcă: „Avem proiecte depuse pentru care aşteptăm finanţările promise”

Comuna Cernişoara se numără printre administraţiile locale care au depus proiecte pentru a accesa fonduri guvernamentale la Ministerul Dezvoltării prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, pentru modernizarea reţelei de drumuri locale pe o lungime de 8,2 kilometri şi construirea a 6 poduri.
Un alt proiect extrem de important care, primarul Dumitru Ciorâcă speră că se va concretiza, vizează înfiinţarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în comuna Cernişoara pe o lungime de 35 de kilometri. Proiectul este susţinut împreună cu localităţile Popeşti şi Oteşani prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Luncavăţ – Cerna”. „Comuna Cernişoara s-a constituit din punct de vedere juridic într-o asociaţie împreună cu localităţile Popeşti şi Oteşani. Prin urmare, împreună am depus un proiect prin PNI „Anghel Saligny” pentru finanţarea acestei investiţii. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem dacă şi noi vom fi pe lista finanţărilor sau dacă va trebui să mai aşteptăm pentru a primi bani ca aceste trei comunităţi, care au adunat suma suficientă să fie racordate la reţea. Noi, cei din administraţia locală ne-am făcut datoria, am făcut proiectul şi aşteptăm banii necesari”, spune primarul localităţii Cernişoara, pastorul Dumitru Ciorâcă.
Bani de la Guvern daţi cu ţârâita
Şi pe situaţii de urgenţă primarul reaminteşte faptul că, pentru lucrările de stabilizare a zonelor afectate de ploi în cele două puncte critice a depăşit cu mult fondurile alocate de stat la vremea aceea. Guvernul a luat hotărârea să aloce doar un procent de 30% din valoarea iniţială a proiectelor pentru început, cu promisiunea că, pe parcurs, urma să vireze diferenţa pentru finalizarea lucrărilor. Au trecut peste 8 luni şi nici o primărie nu a mai primit banii promişi. „În punctul Călina lucrările s-au terminat fiindcă a fost o lucrare mai mică, dar în punctul „La Ciorâcă” lucrarea este destul de amplă, iar noi nu avem puterea financiară să facem o astfel de lucrare. Problema este că situaţia din acel punct se va accentua din cauza ploilor, iar valoarea refacerii va fi mult mai mare. Peste toate acesteaa se pune problema cetăţenilor din aceste zone afectate de calamităţi. Lucrurile sunt la nivel naţional, nu numai localităţii Cernişoara nu i s-au alocat fonduri, toţi primarii aşteptă finanţarea proiectelor depuse. Vrem să se ţină de promisiune, avem proiecte depuse pentru care aşteptăm finanţările promise. Nu se face mai nimic în localităţi. Noi am avut norocul că am accesat fonduri europene pentru cele două şcoli din satele Armăşeşti şi Mădulari chiar în primele săptămâni după ocuparea fotoliului de primar şi cred că am avut noroc”, spune primarul localităţii Cernişoara, pastorul Dumitru Ciorâcă.
Oamenii din Cernişoara sunt la mila ploii
O altă problemă este faptul că localitatea Cernişoara beneficiază de apă şi canalizare numai pe o porţiune de aproximativ 10 kilometri, însă, pentru extinderea acestor utilităţi comuna este prinsă în „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată”, propus pentru finanţare prin programul POIM 2014 – 2020. Trist este faptul că localităţii i-a fost eliminat de la finanţare proiectul de canalizare cu motivarea că, în zona respectivă proiectul nu prezenta rentabilitate. Pentru această decizie primarul solicită măcar finanţare pentru proiectul de apă care mai este încă prins în acest masterplan: „Pentru partea de canalizare vom căuta o altă sursă de finanţare externă, dar comunitatea are nevoie urgent de apă şi canalizare”, spune primarul localităţii Cernişoara, pastorul Dumitru Ciorâcă.
Primarul este supărat fiindcă, după 30 de ani de la Revoluţie, astăzi, în mare parte, satele din comună sunt în continuare fără apă. Cel mai grav lucru este că oamenii din Cernişoara sunt la mila ploii, iar o parte din zonă se deşertifică încet. Sunt perioade, indiferent de anotimp când nu plouă deloc şi, din cauza secetei, apa care izvorăşte câte puţin peste noapte în fântânile din sat este cu nisip şi argilă. Puşi într-o astfel de situaţie, bieţii oameni sunt nevoiţi să aducă apă de băut de la distanţe destul de mari sau, cei care îşi mai permit, cumpără apă îmbuteliată de la magazinul din sat.