Apavil S.A. – operator regional pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare, în calitate de beneficiar al proiectului finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, pentru care s-a semnat la data de 02.11.2022 contractul de finanțare își dă cu stângul în dreptul, existând riscul de a pierde cei 230 de milioane de euro, bani europeni. Conform contractului, demararea lucrărilor prinse în cadrul proiectului trebuie să se realizeze etapizat, Etapa I POIM să aibă finalizare până la 31 decembrie 2023,iar Etapa a II-a să se implementeze în perioada 2024 – 2025.
Mai mult, în contract sunt stabilite inclusiv niște termene foarte clare, astfel încât în primele luni ale anului să fie scoase la licitație primele 5 loturi, urmând încă 4 loturi mai mari, doar că procedura este în continuare greoaie, iar evaluarea ofertelor durează destul de mult.
Într-o astfel de situație nemulțumirile primarilor nu au întârziat să apară, acuzând Apavil că bate pasul pe loc, trenând foarte mult până scoate la licitație lucrările.
Acestea sunt aspecte independente de Asociația de Dezvoltare Intercomunitara Apa Vâlcea, unde președinte este primarul orașului Brezoi, Robert Schell, și asta fiindcă de acum mersul lucrurilor ține de Apavil și de consultant.
Împotmolită în documente, societatea Apavil le spune primarilor că Eptisa, compania specializată în inginerie, consultanță și controlul calității în construcții nu îi aduce documentele la timp, consultantul spune că le dă dar Apavil le evaluează greu și nu s-au făcut plăți către Apavil.
Într-o astfel de situație, Robert Schell, președintele A.D.I. Apa Vâlcea, și-a pierdut optimismul, arătându-se prima dată îngrijorat, deoarece Apavil nu este capabilă să gestioneze situația dovedind că nu se descurcă și existând riscul de a pierde finanțarea:

„Spre dezamăgirea mea nu au început lucrările. Este pentru prima dată când trag și eu un semnal de alarmă referitor la felul cum se derulează procedurile. În acest sens am implicat și Consiliul Județean ca să forțeze, într-o oarecare măsură lucrurile, și avem mult sprijin din partea Consiliul Județean. Licitația lucrărilor de apă și canalizare la Brezoi s-a ținut, dar după patru luni a fost declarată neconformă, fiind o singură ofertă. A fost corect, pentru că într-adevăr nu îndeplineam condițiile, dar întrebarea mea a fost de ce din luna decembrie și până în luna aprilie a trebuit să stea documentele blocate având o singură ofertă și să nu se uite nimeni peste ele ca să ne spună că nu este conformă și să reluăm procedura? A trebuit să treacă aproape o jumătate de an ca să reluăm procedura. S-au pierdut peste cinci luni. Brezoiul este în primul lot și trebuiau să înceapă lucrările, dar în situația aceasta nu cred că vor începe lucrările anul acesta. Îmi este greu să cred că, în condițiile în care lucrurile merg așa, la nivel de interpretare, că finanțarea va fi derulată în bune condiții. Reprezentanții Apavil spun că se descurcă, însă deocamdată dovedesc faptul că nu pot face față, iar primarii sunt nemulțumiți. Avem la dispoziție 230 de milioane de euro, cu toate acestea Apavil nu este capabilă să cheltuiască nici 10 milioane din această sumă. Toate licitațiile sunt o parte în așteptare, altele în evaluare sau respinse, iar pentru o mică parte se reia
procedura. În felul acesta nu se va face nimic. Este pentru prima dată când o spun, dar mi-am pierdut optimismul, pentru că dacă toată lumea contesta că se va finanța, iată că s-a finanțat, dar din păcate Apavil nu este în stare să gestioneze situația. Rămâne de văzut în cadrul ședinței de săptămâna viitoare ce se poate întâmpla în privința aceasta. Lucrurile trebuie scoase în evidență, să vedem ce se întâmplă de
fapt”, ne-a declarat primarul orașului Brezoi, Robert Schell, preşedintele A.D.I. Apa Vâlcea.

Cel mai mare proiect al Vâlcii bate pasul pe loc de un deceniu
Proiectul de realizare a rețelei de apă și canalizare prin intermediul Apavil este cea mai mare investiție din județul nostru, estimată la valoarea de aproximativ 220 de milioane de euro, finanțată prin POIM 2014-2020, care prevede realizarea a 1700 de kilometri de rețea de apă și apă uzată din 36 de localități vâlcene. Investiția are un impact direct asupra vieții a nu mai puțin de 100 de mii de locuitori ai județului, dar, de un deceniu, bate pasul pe loc. Este un program unde zeci de localități din județ și-au depus documentația cu speranța obținerii mai rapide a unor bani europeni destinați alimentării cu apă și canalizare, dar acum lucrările sunt prea mult întârziate din incompetență sau nepăsare, ceea ce face ca acest program să fie compromis.

Primarul localității Galicea, Florin Mărăcine: „Nu sunt atât de mulți bani pe
cât se spune și este o concluzie tristă”
Localitatea Galicea este una dintre comunele care face parte din masterplanul
judeţului, unde zeci de localităţi au depus documentaţia cu speranţa obţinerii mai
rapide a unor bani europeni destinaţi alimentării cu apă şi canalizare, renunţând în
schimb la investiţii finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Primarul localităţii Galicea, Florin Mărăcine este dezamăgit, fiindcă localitatea este
prinsă în acest POIM de aproximativ 10 ani, timp în care cetăţenii au primit doar
promisiuni. Spune că fondurile europene sunt generoase doar la nivel informativ,
în realitate aceste fonduri nu există, sunt doar poveşti frumoase sau, cum spune
primarul, firimituri:

„Așteptăm proiectul POIM – apă și canalizare – care nu se mai întâmplă. Nu știm
de ce se trenează atât de mult. O concluzie îmi este clară: bani europeni nu sunt
atât de mulți așa cum ni se spune. La întâlnirea la care am participat cu
reprezentanții JASPERS pentru o analiză privind stadiul dezvoltării portofoliului
de proiecte de apă și infrastructură, din discuțiile purtate am conturat încă o dată că
nu sunt atât de mulți bani pe cât se spune și este o concluzie tristă. Oricine mi-ar
spune, bani pentru o infrastructură adevărată din partea UE nu sunt, decât
firimituri. Spun și mi-o asum. Dacă este să nu am dreptate, mă vor contrazice.
Facem documente, am un dulap cât tot peretele biroului plin cu proiecte depuse
pentru accesarea banilor europeni. Totul este birocrație și maculatură”, afirmă
primarul localității Galicea, Florin Mărăcine.

Reamintim faptul că, în cadrul contractului de finanţare prin POIM, localitatea este
prinsă cu lucrări pentru înființarea sistemului de apă şi canalizare în satul Valea
Râului şi a rețelei de canalizare în satele Dealul Galicii şi Teiu.

Primarul localităţii Budeşti, Ionel Vlădulescu: „Proiectul acesta este un mare
eșec și o mare pierdere pentru județul Vâlcea”
Faptul că proiectul bate pasul pe loc de foarte mult timp îl nemulţumeşte şi pe
primarul localității Budești, dar şi pe sătenii obosiţi de atâtea promisiuni. Ionel
Vlădulescu a realizat multe proiecte în mandatele de primar şi viceprimar pentru
localitatea pe care o administrează, dar se arată dezamăgit de fiecare dată când vine

vorba despre acest proiect prins în master planul judeţului, fiindcă nu a reuşit, după
10 ani de așteptare, să-şi vadă încă visul împlinit: acela ca întreaga sa localitate să
beneficieze de reţea de canalizare. În opinia sa apa şi canalizarea sunt utilităţi
minime, necesare pentru comunitate, care depind foarte mult de acest proiect
finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare:
„În acest mare proiect al judeţului, localitatea Budeşti este prinsă cu proiectul de
canalizare pe o lungime de 27 de kilometri în primul lot. Din păcate noi tot la
nivelul de speranță suntem. Nu știu care va fi situația, însă, din punctul meu de
vedere, proiectul acesta este un mare eșec și o mare pierdere pentru județul Vâlcea.
Au fost zeci de ședințe și întâlniri în toți acești ani, de fiecare dată ni s-au adus
numai promisiuni. Proiectul acesta este o cămașă prea mare pentru unii și cu
pierdere pentru UAT-uri. Fac această precizare fiindcă localitățile prinse în acest
proiect aveau astăzi sisteme de canalizare și apă”, a precizat primarul localităţii
Budeşti, Ionel Vlădulescu.
Primarii celor 36 de localității prinse în acest mare proiect al județului sunt supărați
fiindcă, după 30 de ani de la Revoluţie, astăzi, în mare parte, sate întregi sunt în
continuare fără canalizare şi apă.
Cel mai grav lucru este că oamenii din respectivele zone sunt la mila ploii fiindcă
sunt perioade, indiferent de anotimp când nu plouă deloc şi, din cauza secetei, apa
care izvorăşte câte puţin peste noapte în fântânile din sate este cu nisip şi argilă.
Puşi într-o astfel de situaţie, bieţii oameni sunt nevoiţi să aducă apă de băut de la
distanţe destul de mari sau, cei care îşi mai permit, cumpără apă îmbuteliată de la
magazinul din sat.
În consecinţă, fântânile din localitate sunt secate în mare parte, iar cel mai grav
este faptul că oamenii se plâng că sunt perioade din an când nu au apă pentru
consum şi nici pentru animalele din curte.
Primăriile nu au fonduri pentru a construi în sate puţuri de mare adâncime sau o
reţea de apă.
Într-o astfel de situaţie nimeni nu face nimic, de ani buni statul dă din umeri
nepăsător sau se face că nu vede.