Numeroase situri arheologice au fost identificate pe Lotul 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km) al Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), dintre care unele de pe vremea geților, au dezvăluit echipele de istorici și specialiștii în construcția de drumuri.

Conducerea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri DRDP Craiova, din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a menționat, într-un material postat pe Facebook la finele săptămânii trecute, că până acum s-au parcurs două etape importante pe cea mai scumpă dintre secțiunile autostrăzii peste Carpați.

Prima se referă la scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de pădure de pe culoarul autostrăzii, etapă ce va fi urmată de inventariere, marcare și apoi defrișare. Cea de-a doua etapă este legată de cercetarea intruzivă pentru identificarea potențialului arheologic, realizată în proporție de 70% și care se preconizează că se va finaliza pe la jumătatea lunii octombrie.

Arheologicii experți care au anunțat, printr-un material video, descoperirea unor urme ale geților – de locuire dar și de ritual, precum și centre meșteșugărești din perioada medievală, au ținut să precizeze și că siturile nu vor întârzia construcția autostrăzii, chiar dacă traseele suferă modificări din cauza condiționărilor din teren. Au recunoscut, în același timp, că acestea reprezintă: „O șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”.  

Au fost identificate deocamdată opt situri arheologice, deși inițial fuseseră preconizate cinci. Dintre acestea, trei sunt deja în cercetare, la fel cum va fi și zona dintre ele: de la Cepari și Rudeni (Șuici) în județul Argeș, până la Poiana (Perișani) în județul Vâlcea, în zona viitorului tunel dublu de 1,7 kilometri, ce urmează să se construiască aici.  

Situl în care ne aflăm este unul nou identificat în urma diagnosticului arheologic și o șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România. Este vorba despre o zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului, acea perioadă în care aici trăiau geții, acele triburi tracice foarte cunoscute care sunt menționate pentru prima dată de părintele istoriei Herodot, deci prima dată când intrăm în istorie. Până acum nu știam decât de mormintele lor. Acum iată că avem șansa, prin această cercetare mare de suprafață, să identificăm și zonele în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite alte activități din sfera rituală.

S-au mai identificat și zone meșteșugărești din perioada medievală, din secolele XVI – XVII, probabil ateliere de prelucrarea metalului, de obținere a minereului de fier, ce se aflau distribuite în lungul unui drum care este cunoscut ca drumul care mergea spre Țara Loviștei.

A explicat dr. Magdalena Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie, despre recenta descoperire arheologică. (citat preluat de la adevărul.ro)

Arheologul expert Corina Borș a menționat că aceste descoperiri nu vor întârzia procesul de construcție a autostrăzii, chiar dacă sunt situri arheologice importante: „Per total, în acest moment, după realizarea a peste 70% din lucrări pe Lotul 3, zonele de interes arheologic reprezintă undeva la 3% din întregul traseu… Este important de spus că arheologia și programul de cercetare arheologică preventivă sunt organizate înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de construire, astfel încât nu există posibilitatea ca ele să întârzie calendarul general de lucrări.„