Pensiile speciale ale parlamentarilor devin un joc de-a Baba oarba, şi asta fiindcă ba le-au eliminat, ba le-au introdus, ba încearcă din nou să le introducă, ba se împiedică la CCR. În cele din urmă reuşiseră specialii noştri să elimine propriile pensii speciale, însă foştii parlamentari nu au fost de acord să piardă acest privilegiu şi s-au adresat instanţelor, iar de aici au ajuns la CCR, care spune că a fost neconstituţională eliminarea acestora. 

Mai mult, aleşii care au acţionat în instanţă vor primi inclusiv retroactiv pensiile speciale pentru această perioadă în care nu le-au mai primit, iar cei care nu s-au adresat până acum instanţei s-ar putea să îşi încerce şi ei norocul şi să încaseze pensiile din urmă. 

CCR a luat această decizie fiindcă politicienii s-au grăbit intenţionat cu procedurile, spun analiştii politici, atunci când au eliminat pensiile speciale, dar şi pentru a îndeplini o promisiune electorală. Dacă ne aducem aminte, cu toţii au anunţat atunci un mare succes, a fost chiar un concurs de frumuseţe în Parlament în acea perioadă cui să-i fie alocate meritele eliminării acestor pensii speciale: liberalilor şi celor de la USR sau celor de la PSD, chiar dacă se ştia că va veni ziua când acestea vor pica la CCR. 

Să nu se culce nimeni pe urechea că vor avea linişte, opinia publică le va cere să reviziteze acest subiect, însă cât de repede o vor face, cât de mult ne vor explica că trebuie mai întâi să aştepte motivarea CCR, să o analizeze, să o înţeleagă, să vadă cum să facă va trece timp, deci nu vom vedea această lege adoptată prea curând. 

Avem un gust amar şi ne întrebăm câtă aroganţă, câtă nemernicie ar trebui să aibă aceşti domni când spun că sunt interesaţi de soarta românilor. Au luptat şi au câştigat din nou nişte drepturi speciale pentru că sunt speciali aceşti indivizi şi partidele pe care le au în spate. Pentru toţi aceşti domni suntem doar o ştampilă pe buletinul de vot, nu reprezentăm absolut nimic. Singura miză pe care noi o reprezentăm este munca pe care o prestăm, astfel încât ei să îşi poată primi toate aceste drepturi speciale. Prin urmare, trebuie să fim mai cumpătaţi când vine ziua alegerilor, fiindcă în România există o singură clasă politică, chiar dacă partidele din care aceşti indivizi fac parte au denumiri diferite. Pentru toţi există o singură doctrină: cea a banului. În România există un singur partid, cel al oamenilor speciali care ne priveşte cu cinism fiindcă, în opinia lor, noi suntem „ăia de jos”, prostimea care trăieşte în mizerie şi care aşa trebuie să rămânem pentru a putea vota la fiecare patru ani aceiaşi clasă politică mizerabilă care se înfruptă din puţinul nostru.