Biserica din comuna Drăgoești: Leagănul Botezului lui Mihai Viteazul și comoara istorică a Vâlcii

În județul Vâlcea, cunoscut pentru numeroasele sale lăcașuri de cult și mănăstiri de o importanță istorică deosebită, se află un loc mai puțin cunoscut, dar plin de semnificație istorică: Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Drăgoești. Potrivit unor istorici, această biserică ar fi fost locul botezului legendarului domnitor Mihai Viteazul, cel care a realizat prima unire a Țărilor Românești.

O bijuterie istorică pe malul Oltului

Comuna Drăgoești, situată pe malul stâng al râului Olt, între Subcarpați și dealurile viilor, este cunoscută ca „localitatea boierilor” datorită istoriei sale bogate. Aici, pe aceste meleaguri pline de podgorii și păduri, începe povestea bisericii Sfinții Trei Ierarhi.

Istorici de renume au documentat și certificat în Arhivele Naționale teoria conform căreia Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești. După botezul său la biserica Sfinții Trei Ierarhi, tânărul Mihai ar fi fost dus în secret la Târgul de Floci, localitatea unde și-a petrecut copilăria.

Controverse istorice și argumente

Originea lui Mihai Viteazul este subiectul unor controverse istorice. Unele surse sugerează că nu ar fi fost fiul lui Pătrașcu Vodă, ci al unui grec, în timp ce alte documente îl confirmă ca fiu al lui Pătrașcu Vodă și al Teodorei. Majoritatea istoricilor însă, înclină să creadă că Mihai a fost fiul legitim al lui Pătrașcu Vodă.

Alți specialiști locali au susținut această teorie bazându-se pe documente și repere istorice, inclusiv pe faptul că multe dintre rudele lui Mihai Viteazul sunt înmormântate în Vâlcea. De exemplu, Doamna Stanca, soția lui Mihai, a fost îngropată la Arhiepiscopia Râmnicului după ce a murit de ciumă în 1603. Mama lui Mihai, Teodora, își doarme somnul de veci la Mănăstirea Cozia, unde a fost înmormântată după decesul ei în 1605.

Biserici și mănăstiri cu legături domnești

În plus, biserica din Proieni, unde Mihai Viteazul s-a căsătorit cu Doamna Stanca, și Biserica Cuvioasa Paraschieva din Râmnicu Vâlcea, finalizată de Mihai după începutul construcției de către Pătrașcu Vodă, întăresc argumentele privind legăturile sale cu Vâlcea. În documentele bisericii, Mihai menționează că a terminat „zidirea tatălui său”, confirmând astfel moștenirea sa din această regiune.

Vâlcea, un județ domnesc

Vâlcea, cu mănăstirile sale de renume – Cozia, Arnota și Hurezi – a fost un loc de odihnă și rugăciune pentru mulți voievozi ai Țării Românești. Cozia, locul de veci al lui Mircea cel Bătrân, și Arnota, mormântul lui Matei Basarab, sunt doar două dintre bijuteriile arhitecturale ale județului. „Perla coroanei”, Mănăstirea Hurezi, unde Constantin Brâncoveanu și-a găsit odihna veșnică, completează acest peisaj spiritual deosebit.

Astfel, Biserica din Drăgoești nu doar că se alătură acestor monumente istorice, dar și aduce în prim-plan o poveste fascinantă și controversată despre începuturile unuia dintre cei mai mari domnitori ai României.

În lumina noilor cercetări și documente, acest loc sfânt din Drăgoești își câștigă pe bună dreptate locul în panteonul istoriei naționale.