Orașul-stațiune Călimăneşti este o localitate care se dezvoltă după o strategie bine conturată. Este în atlasul zonelor urbane dezvoltate din România, în parte și datorită perseverenţei primarului Florinel Constantinescu. În plină pandemie nu a fost abandonat nici un proiect. La Călimăneşti s-au desfăşurat în continuare investiţiile, în special cele finanţate cu bani europeni. Primarul oraşului, medicul Florinel Constantinescu a acordat un interviu cititorilor Impact real în care a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare pe raza localităţii pe care o administrează. Din ce cauză România este nevoită să facă față unui număr tot mai mare de infecții cu noul coronavirus, dacă pentru conştientizarea populaţiei este nevoie ca statul să recurgă la aplicarea de sancțiuni sau de măsuri restrictive privind respectarea măsurilor de prevenire, dar şi cum a reuşit să adapteze activitatea privind continuitatea proiectelor la Călimăneşti atâta timp cât epidemia de coronavirus şi-a pus amprenta asupra multor activităţi, aflăm în rândurile de mai jos.

Impact real: Domnule primar, cunoașteți bine răspândirea acestor pandemii, prin prisma faptului că sunteţi medic veterinar şi aţi gestionat astfel de viroze. Din ce cauză România este nevoită să reacționeze astăzi la numărul tot mai mare de infecții cu noul coronavirus?

Florinel Constantinescu: Sunt multe exemple, chiar în Parlament, de oameni care contestă măsurile pe care le dispune actualul guvern. Există acel grup care studiază aceste probleme pe baze medicale şi în nici un caz pe alte baze – politice, sau geopolitice. Cu siguranţă trebuie să ţinem cont de sfaturile specialiștilor în domeniu, atâta timp cât se vorbeşte despre un virus recent descoperit, o boala infecţioasă cauzată de coronavirus. Sigur că cei care trebuie să se exprime sunt cei care au studiat, cei care lucrează în domeniu, adică medicii. Dacă ei ocupă nişte funcţii administrative este cu atât mai bine, dar la bază sunt medici care înţeleg fenomenul mult mai bine decât noi, ceilalţi, şi nu ar trebui să punem în discuţie hotărârile lor. În ceea ce priveşte numărul de cazuri pe care îl avem în această perioadă, este o continuare a primului val de îmbolnăviri, iar noi, ca potenţiali pacienţi am fost şi suntem total descoperiţi, deoarece organismul nostru nu a luat până acum contact cu acest virus niciodată, și nici nu beneficiem de măsuri de prevenire specială, şi aici mă refer la vaccinare.

Impact real: Responsabilitatea respectării măsurilor elementare menite să ţină pandemia sub control a fost lăsată aproape exclusiv la latitudinea fiecăruia dintre noi, însă fracturile din societate au dus la încălcarea acestor recomandări. Pentru conştientizarea populaţiei este nevoie ca statul să recurgă la aplicarea de sancțiuni, sau a unor măsuri restrictive?

Florinel Constantinescu: Trebuie să învăţăm şi să respectăm măsurile de prevenire: purtarea măştii, păstrarea distanţei şi, nu în ultimul rând, spălatul pe mâini. Pentru cei care merg la mare nu este o bravură că fac horă în mijlocul străzii şi nici dacă sunt parlamentari şi îşi dau jos masca, mai ales acum, când avem atâţia infectaţi, de când activitatea s-a reluat în totalitate. Spălatul pe mâini, păstrarea distanţei şi masca au rolul de stopa particulele rezultate din accesele de strănut de la vei infestați, fiindcă se pot împrăştia la o distanţă foarte mare. Din punctul meu de vedere, aceste măsuri sunt esențiale. Toate acestea sunt spuse, dar poate nu sunt explicate atât de bine. Ideea că nu există acest virus este o idee păguboasă pentru noi toţi. Nu trebuie să vedem în jurul nostru foarte mulţi bolnavi ca să credem un asemenea lucru. Cei care lucrează în sistemul sanitar, cei care au văzut cum evoluează această boală observă cum acest virus afectează sistemul respirator şi face să sufere fiecare celulă din corp, fiindcă nici o celulă nu poate funcţiona fără oxigen, altfel moare sau suferă. Atunci cum să se vină cu atâta iresponsabilitate şi să nu se ţină cont de cei din jur, cât timp trăim într-o comunitate? Trebuie să fie lege pentru fiecare: „a respecta” înseamnă a se conforma întocmai masurilor de conduită responsabilă. În studiile pe care le-am făcut nu am învăţat o boală infecţioasă fără să existe și capitolul de măsuri de prevenire generale şi măsuri de prevenire specifice. Măsurile generale de prevenire sunt acelea de comportament și de igienă. Dacă se va reveni la o nouă stare de urgenţă, economic este catastrofal.Până acum s-a procedat foarte bine, după părerea mea, în prima perioadă, dar nici continuarea cu măsurile de relaxare nu este greşită. Măsurile de relaxare au fost luate în funcţie de evoluţia acestei boli pe teritoriul României și au fost corecte, mai ales că nu au pus în pericol capacitatea sistemului sanitar. Sunt supărat pe aceste „modele”, care apar şi influenţează în mod iresponsabil negativ populaţia acestei ţări, care sigur că suportă cu greu ceea ce i se întâmplă.  

Impact real: Cum aţi reuşit să adaptaţi activitatea pentru continuitatea proiectelor la Călimăneşti atâta timp cât epidemia şi-a pus amprenta asupra multor activități?

Florinel Constantinescu: Avem proiecte depuse de mult timp la unităţile de evaluare. Suntem convinşi că singura sursă de dezvoltare a localităţii noastre sunt aceste fonduri europene. Nu este uşor să convingi de necesitatea şi de oportunitatea lucrărilor conţinute în aceste proiecte, însă cu perseverenţă, muncă și cu personal bine pregătit în administraţia publică locală s-au obţinut aceste rezultate, şi continuăm în această idee. Călimăneştiul este o localitate care se dezvoltă după o strategie de dezvoltare aprobată de mult timp de consiliul local, şi care a fost adusă la cunoștința cetăţenilor, la care au participat cu multe măsuri şi dorinţe de a le fi rezolvate problemele. În această perioadă nu a fost abandonat nici un proiect. La Călimăneşti s-au desfăşurat în continuare investiţiile, în special cele finanţate cu bani europeni, în zonă fiind multe proiecte europene în derulare. În această perioadă am finalizat o serie de proiecte, iar parcul denumit „Poiana lui Căliman” este unul dintre proiectele finalizare, care evidenţiază frumuseţea locului, dar şi efectele apelor tămăduitoare ale staţiunii. În parc au fost amplasate câteva statui care reprezintă caii care aleargă prin Poiana lui Căliman şi nu întâmplător, fiindcă am legat amenajarea acestei poieni de existenţa unei legende a locului, care spune că un păstor îşi păştea vitele pe Poiana lui Căliman şi a observat că cele care trec printr-o mlaştină nu se îmbolnăveau de „boala picioarelor”. Aşa a prins contur proiectul de amenajare a terenul aflat la limita dintre Călimăneşti şi Căciulata, un mic parc unde este evidenţiată în faţa turiştilor această legendă, care pune în valoare apele tămăduitoare de care Călimăneştiul dispune. Proiectul s-a realizat cu bani europeni atraşi, ideea îmi aparţine, iar efectul este bucuria celor care apreciază legenda şi frumuseţea locului. Prin urmare, în această perioadă de linişte, la Călimăneşti s-a lucrat la multe obiective pe care noi le avem de realizat cu fonduri europene, fiindcă la Călimăneşti s-au atras fonduri europene de peste 20 de milioane de euro pentru toate direcţiile de dezvoltare a oraşului.  

Impact real: Care este stadiul proiectelor aflate în derulare pe raza oraşului Călimăneşti?

Florinel Constantinescu: Pe lângă acest proiect am reuşit să finalizăm şi proiectul de eficientizare energetică a grădiniţei cu program prelungit din Călimăneşti, un proiect de care eu sunt extrem de mulţumit, pentru că de aceste condiţii beneficiază și copiii cei mai mici. Condiţiile din această grădiniţă erau la nivelul anilor 70, iar prin acest proiect şi printr-o altă finanţare de dotarea a locaţiei am reuşit să creăm condiţii foarte bune, la nivelul celor care să ne dea nouă siguranţa că aceşti copii merg într-o locaţie care le oferă cele mai bune condiţii. Reuşisem, mai înainte de acest lucru, să construim de la zero o grădiniţă cu program normal tot în această zonă şi la inaugurarea acestei grădiniţe am aflat că această grădiniţă există de 100 de ani la Călimăneşti, dar niciodată nu a beneficiat de un edificiu propriu, copiii şi-au desfăşurat activitatea când într-o locaţie, când în alta. Pe lângă aceste două proiecte care ţin de modernizarea infrastructurii educaţionale, venim cu şcoala din Jiblea Veche unde, tot cu bani europeni pe aceeaşi axă de finanţare a fost şi ea modernizată şi a beneficiat de un program de dotare. Copiii care vor începe noul an şcolar vor avea cu totul şi cu totul alte condiţii. Trebuie să spun că, în 2012, când am preluat funcţia de primar, în această şcoală învăţau şi elevi de liceu, pentru că liceul din Călimăneşti era în acea perioadă abandonat, era o ruină. Liceul Economic de Turism din Călimăneşti, cândva blazonul oraşului, este astăzi una dintre cele mai moderne şcoli, dar nu şi-a recăpătat renumele de altădată din cauza multor altor cauze, și trebuie să muncim mai mult la acest lucru. Dacă vorbim mai departe despre proiecte, putem vorbi despre modernizarea străzilor din oraşul nostru, de felul cum arată Jiblea Nouă, unde lucrările sunt aproape definitivate, dar şi despre lucrări de canalizare şi de aducţiunea cu apă. Avem proiecte finalizate, în implementare și în curs de demarare.